Gigantul S&P a publicat datele despre România și regiune: „Perspectivele sunt sumbre”. Stăm cel mai prost, dependenți de alte țări și în recesiune. Datorie de top, deficit extern de peste două ori cât media

Datoria României ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB) va fi una dintre cele mai mari din regiune  în 2026 și mai ales în 2027, cu un nivel de 61,6% anul acesta și 63,6% anul viitor.  Aceasta este cea mai proastă veste pe care ultimele date ale agenției de rating S&P, care va revizui calificativul României pe 2 octombrie, ni le aduc. Tradițional, nivelul redus al datoriei a fost principalul atu al economiei noastre, în condițiile în care am avut mai mereu o inflație ridicată și deficite gemene (de cont curent și bugetar) foarte sus.

Altă veste proastă, deși anticipabilă, vine dinspre creșterea economică, estimată la zero. Vom fi singura țară din regiune care va fi în recesiune anul acesta. Cu excepția noastră și a Slovaciei (plus estimat de doar 0,5%), S&P vede toate celelalte economii din Europa Centrală și de Sud Est crescând cu peste 2% sau în apropierea acestui nivel.

Deloc de neglijat, S&P crede că România va înregistra la final de 2026 un deficit al balanței de plăți a contului curent de 7,2%, de două ori și jumătate cât media din regiune. Și acest indicator a fost mereu o problemă pentru România, iar atunci când s-a ajustat am avut parte de aterizări forțate. Singurele țări comparabile cu România din acest punct de vedere sunt Bulgaria și Letonia, cu 5,8%, restul țărilor fiind departe. Deficitul contului curent exprimă practic diferența negativă dintre intrările și ieșirile de valută din țară.

Citește și: Monedă euro în România, marele proiect al țării. Dragoș Cabat, CFA: Avem nevoie de euro ca să nu mai facem prostii. Jianu, IMM România: Adoptarea euro, următorul obiectiv

Principala veste bună vine despre deficitul bugetar, acolo unde trecem din fruntea clasamentului pe locul 3 în 2026, sub Polonia și Ungaria și foarte aproape de Bulgaria. Agenția vede un deficit de 6,3% din PIB în 2026 și 5,5% din PIB în 2027. Amintim că România și Ungaria sunt singurele țări din regiune pe care S&P le-a pus pe ultima poziție înainte de „junk” în privința ratingului de țară, adică BBB- cu perspectivă negativă. Cu excepția acestor două țări, doar Bulgaria mai este încadrată la BBB, însă cu plus și perspectivă pozitivă. Restul țărilor au rating de la A în sus.

Ratingurile de țară actuale și estimările pentru principalii indicatori economici care influențează stabilirea acestor “note”. Cel mai bun rating posibil este AAA+, iar cel mai slab din  categoria încă recomandată pentru investiții este BBB-, unde este și România. Următorul rating sub AAA+ este  AAA-, apoi AA+, AA-, A+ și tot așa. Perspectivele (negativă, stabilă sau pozitivă, arată potențialul ca la următoarea evaluare ratingul să fie crescut sau scăzut).

Ratingul de țară este foarte important mai ales în cazul statelor care trebuie să se împrumute masiv pentru a acoperi deficitul bugetar, cum este și România. În funcție de aceste calificative sunt stabilite și dobânzile pentru obligațiunile emise de state, iar România se împrumută deja la dobânzi record. Ieșirea din zona recomandată investițiilor, risc care pentru România este foarte ridicat, ar duce chiar la retragerea multor investitori de pe datoria României și va impune să apelăm iar la împrumututători instituționali ca FMI. În afară de S&P, în categoria marilor agenții care stabilesc ratingurile suverane mai intră Fitch și Moody’s.

Ce spune S&P despre România și economiile din Est în ultima prognoză

Iată, pe scurt, ce spune S& P despre evoluția economiilor din CEE în ultima sa prognoză.

•  Economiile mici și deschise din Europa Centrală și de Est (ECE) se confruntă cu presiuni stagflaționiste din cauza celui mai recent șoc al prețurilor la energie.
• Perspectiva asupra ratingurilor noastre suverane din ECE rămân negative, perspectivele negative depășind în continuare perspectivele pozitive.
• Printre evoluțiile cheie din a doua jumătate a anului 2026 se numără evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și implicațiile acestuia asupra prețurilor la energie, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește plățile din cadrul Facilității de Redresare și Reziliență a UE.
• De asemenea, vom monitoriza discuțiile bugetare locale și ale UE pentru 2027 și ulterior, precum și impactul unei potențiale escaladări a războiului dintre Rusia și Ucraina.
• Șocul prețurilor la energie, generat de conflictul din Orientul Mijlociu, va avea efecte de stagflație asupra economiilor mici și deschise din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE). Comparativ cu prognoza noastră de la începutul anului, S&P Global Ratings a revizuit în scădere cu 0,4 puncte procentuale (p.p.) – până la o medie de 2,0% – estimările privind creșterea PIB-ului în regiunea ECE pentru anul 2026. De asemenea, am majorat prognozele privind inflația cu o medie de 0,6 p.p., până la 4,2%, pe cele privind deficitul de cont curent cu 1,2 p.p., până la 2,8% din PIB, și pe cele privind deficitul guvernamental cu 0,4 p.p., până la 5,6% din PIB .
• Toate guvernele din regiunea ECE (Europa Centrală și de Est) s-au angajat să își reducă deficitele fiscale, în special cele care fac obiectul procedurii UE privind deficitul excesiv (Bulgaria, Polonia, România, Ungaria și Slovacia). Cu toate acestea, marja de manevră politică pentru consolidarea fiscală pare limitată. În urma pandemiei de COVID-19 și a declanșării războiului dintre Rusia și Ucraina, societățile din regiunea ECE sunt mai polarizate și mai puțin favorabile măsurilor de ajustare fiscală.
• În ultimii ani, această situație a determinat factorii de decizie din majoritatea țărilor ECE să relaxeze țintele fiscale față de planurile inițiale. Proiectele de buget pentru anul 2027 vor oferi indicii cu privire la politicile fiscale ale guvernelor nou alese (Ungaria, Bulgaria și Republica Cehă) și la angajamentul guvernelor actuale (România și Polonia) de a respecta planurile de consolidare fiscală pe termen mediu. Riscurile fiscale sunt incluse în scenariul nostru pesimist pentru toate ratingurile de țară din regiunea ECE.