Giratoriul suspendat, noua modă în infrastructura din România

Economica.net
13 05. 2017
sens_giratoriu_suspendat_1_38807800

Sensul giratoriu suspendat reprezintă o soluţie mai bună decât cel la nivel cu solul, care blochează circulaţia, spune un inginer constructor, referindu-se la sensuri giratorii de pe Centura Bucureşti. De asemenea, el susţine că giratoriul suspendat este mai bun şi decât un pasaj drept, unde ai posibilitatea să mergi doar înainte. El a dat ca exemplu Pasajul de la Mihai Bravu din Capitală, de peste Dâmboviţa, sub care s-a mai construit un sens giratoriu la nivel cu solul.

Alt inginer consideră însă că giratoriul suspendat este incomod şi nesigur, din cauză că şoferii au un câmp vizual mai redus pentru a-şi putea coordona mişcările de limitare a vitezei. În schimb, giratoriul la nivel cu solul este mai vizibil. De asemenea, giratoriul suspendat ocupă mai mult loc decât un pasaj drept şi nu poate fi construit oriunde. Spre exemplu, la Mihai Bravu nu ar fi fost spaţiu suficient pentru un giratoriu suspendat iar soluţia aplicată acolo permite totuşi şoferilor care vor să circule la dreapta sau la stânga să circule sub pasaj. 

Şi transportatorii critică noua soluţie la modă acum în infrastructură. „Giratoriul suspendat este o soluţie costisitoare şi care nu se justifică”, spune Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT). În opinia sa, pentru a asigura de exemplu continuitatea unui drum naţional la intersecţia cu un drum judeţean, construieşti un pasaj suprateran fie faci un sens giratoriu la nivelul terenului. Reprezentantul transportatorilor mai spune că „a umblat destul prin lume” şi nu prea a întâlnit astfel de giratorii suspendate, precum cel de lângă Ploieşti, oraşul său de origine.

Primul sens giratoriu suspendat din România a fost inaugurat în mai 2016, în judeţul Prahova. Giratoriul se află pe DJ102, la ieşirea din Ploieşti către Păuleşti – Braşov, peste DN1B, o intersecţie în care se produceau frecvent accidente de circulaţie. Lucrările la sensul giratoriu suspendat, care are o arhitectură unică în România, au început în 2013. Valoarea totală finală a proiectului finanţat din fonduri europene a fost de 55,09 milioane lei (aproximativ 13 milioane euro).

Al doilea giratoriu suspendat urmează să fie construit peste Centura Bucureşti, la Domneşti. Compania de Drumuri a anunţat recent semnarea contractului în valoare de 91,55 milioane lei lei fără TVA şi cu termen de finalizare în 2019.

Tot pe Centura Bucureşti urmează să fie construite încă două giratorii suspendate, la intersecţiile cu DN4 (Olteniţa) şi DJ 401 (Berceni). La intersecţia cu DJ 401, spre satul Berceni, şoseaua de centură va trece la nivel, în timp ce pe deasupra va fi construit un sens giratoriu suspendat (asemănator cu cel de la Domneşti). La intersecţie cu DN 4, spre Olteniţa, şoseaua de centură va trece la nivel pe sub un sens giratoriu suspendat pe care se va muta actualul DN4 (vor exista rampe de coborâre de pe giratoriul spuspendat către toate direcţiile şoselei de centură).

Un alt sens giratoriu suspendat la 10 metri înălţime urmează să fie construit de CFR SA pe raza municipiului Timişoara, potrivit lui Nicolae Robu, edilul oraşului. Mihai Ritivoiude la Consiliul Judeţean Timiş susţine însă, potrivit presei locale, că proiectul de reabilitare a căii ferate pe Coridorul IV Feroviar, tronsonul Arad-Timişoara-Lugoj-Caransebeş, este încă în etapa studiului de fezabilitate şi că abia la finalul acestuia se va şti dacă va fi construit un giratoriu suspendat în zona Timişoarei.