Gitenstein: Voi discuta cu ministrul Economiei despre moratoriul privind gazele de şist

„Noul guvern vrea să aştepte o perioadă înainte de a decide dacă acele puţuri vor fi exploatate. Recomandarea mea ar fi să se afle măcar dacă există gaze de şist în România (…) Nu mi se pare nerezonabil pentru Guvern, acum când a revenit la putere după opt ani, să vrea să înţeleagă ce tehnologie se va folosi şi să stabilească ce strategie se va urma (…) Pot înţelege că la trecerea de la explorări la exploatare, la forarea, fracţionarea hidraulică şi extragerea de gaze neconvenţionale (gaze de şist, n.r.) situaţia va fi alta”, a spus Gitenstein la TVR Info.

El a arătat că nu a avut o discuţie cu premierul pe această temă, însă acesta cunoaşte poziţia SUA, iar subiectul va fi discutat cu ministrul Chiţoiu. „Este un subiect pe care îl voi discuta cu ministrul Economiei, în portofoliul căruia intră capitolul energie. Doresc să aflu motivaţia moratoriului şi cum intenţionează să procedeze mai departe. Până la urmă, este o decizie care aparţine României, nu SUA”, a spus Gitenstein.

De asemenea, Gitenstein a arătat că dacă durata moratoriului va fi prea mare, contractul Guvernului român cu compania Chevron nu va putea fi pus în aplicare. Da, înseamnă că acel contract nu va putea fi pus în aplicare. Chevron are autorizaţie de explorare. Guvernul României şi românii vor trebui să decidă dacă vor să plătească de cinci ori mai mult decât americanii pentru gaze. E posibil să nu existe gaze de şist în România, caz în care preţul gazelor va rămâne neschimbat. Dar dacă există un mod de a exploata gazele de şist fără a afecta mediul înconjurător, cred că românii ar vrea să facă acest lucru”, a spus Gitenstein.

El a arătat că e sarcina Chevron să explice publicului român că explorarea şi exploatarea nu afectează mediul înconjurător, însă el va prezenta ministrului Economiei documente referitoare la planul american de exploatare a gazelor de şist. „Dacă veţi decide că există gaze de şist şi veţi dori să le exploataţi, va trebui să existe un plan transparent, care să îi asigure pe oameni că nu este afectat mediul înconjurător. Aşa am procedat în SUA, unde a existat o comisie în cadrul Departamentului pentru Energie, aşa-numita comisie a lui Deutch, care a elaborat un întreg plan privind exploatarea gazelor de şist. Cred că ar fi înţelept ca Guvernul României să analizeze acel plan. Dacă acesta este motivul moratoriului, cred că ar fi o idee bună (…) Le voi prezenta (documente n.r.) ministrului Economiei”, a spus Gitenstein.

Totodată, el a arătat că planurile actuale vizează în primul rând să se afle dacă există rezerve de gaze de şist în România, iar românii merită să cunoască răspunsul la această întrebare pentru că plătesc de cinci ori mai mult pe gaze decât în SUA.

„Dacă aş fi un român obişnuit, aş vrea să aflu răspunsul la această întrebare, pentru că în SUA plătim o cincime din cât plătesc românii pentru gaze naturale. Este un lucru valabil pentru toţi cetăţenii americani, pentru că am descoperit gaze de şist. Ştiu că există îngrijorare privind impactul asupra mediului, aşa cum există şi în SUA. În Statele Unite există 11.000 de puţuri în cazul cărora exploatarea se realizează prin fracţionare hidraulică, aşadar este o tehnică foarte folosită. Deşi există îngrijorare, avem norme de reglementare bune, procesul este transparent şi am obţinut mari succese fără consecinţe pentru mediu, îndrăznesc eu să spun. În cazul a 90% dintre puţurile din România se foloseşte deja fracţionarea hidraulică, aşadar interzicerea utilizării ei ar presupune închiderea a 90% dintre puţurile existente. Nu cred că este o abordare foarte bună”, a concluzionat Gitenstein.

Cabinetul Ponta îşi propune, în programul de guvernare, să instituie un moratoriu în ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist până la finalizarea studiilor ce se află în derulare la nivel european privind impactul asupra mediului.

Astfel, în programul de guvernare, viitorul Guvern îşi propune: „instituirea imediată a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de şist până la finalizarea studiilor ce se află în derulare la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fraţionare hidraulică”.

Prevederea se află în cadrul capitolului privind protecţia mediului înconjurător.