GRAFICE Ce stă în spatele scăderii deficitului. Date complete, posibile noi creșteri de taxe. Ministrul Finanțelor, Nazare: Cheltuielile continuă să crească. Fost premier liberal: Mai este sustenabilă situația?

Clamata echilibrare a bugetului României, marcată de un deficit de doar 2,34% din PIB în primele șapte luni ale acestui an față de aproape 4% în perioada similară a anului trecut, a fost un proces care s-a bazat aproape exclusiv pe creșterea taxelor și pe inflație.

Citește și: Execuția bugetară la șapte luni: deficitul se reduce cu 28,36 miliarde de lei față de 2025 și coboară la 2,34% din PIB

Este o concluzie care nu are nevoie să fie exprimată pentru că reiese clar din cifre, după cum vom putea vedea mai jos, dar pe care, totuși, o trage, indirect, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu ocazia publicării execuției bugetare la șapte luni din 2026, adică la un an și o lună de la instalarea Guvernului condus mai întâi de Ilie Bolojan împreună cu PSD, UDMR și USR li apoi de alianța dintre PNL, USR și UDMR.

Ministrul remarcă două aspecte în privința execuției, anume faptul că am ajuns să plătim dobânzi uriașe pentru împrumuturile deja făcute și că doar creșterea veniturilor susține ajustarea deficitului, nu și  scăderea cheltuielilor care, în realitate cresc.

„Execuția bugetară pe primele 7 luni confirmă menținerea direcției de reducere a deficitului: de la 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025 la 2,34% în acest an. În termeni nominali, deficitul este cu 37% mai mic. Important este și cum facem această ajustare. Veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici, iar investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul de anul trecut. Peste 71% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR”, a punctat Alexandru Nazare.

Dobânzile pentru împrumuturi anterioare au ajuns să însemne 80% din deficit. Cât se mai întinde coarda și cât de probabilă este o nouă creștere de taxe? Fost prim ministru: În ce condiții mai este sustenabilă această situație?

Așa cum arată și ministrul Nazare, doar dobânzile plătite pentru împrumuturile anterioare au ajuns la 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale acestui an, în condițiile în care tot deficitul ajunge la 48 de miliarde de lei. Această situație îl face pe fostul prim-ministru și ministru liberal al Finanțelor, Florin Cîțu, să se întrebe dacă situația economiei mai este sustenabilă.

„După șapte luni, România are un deficit bugetar de 48 de miliarde de lei. Din acesta, 40,1 miliarde reprezintă doar cheltuielile cu dobânzile. În ce condiții mai este sustenabilă această situație?”, se întreba Cîțu pe Facebook.

Începând de anul viitor, acestor cheltuieli uriașe cu dobânzile li se vor adăuga sumele pe care va trebui să le împrumutăm pentru a returna principalul mai multor împrumuturi contractate mai ales începând cu 2023-2024. Conform etimărilor vom avea de plătit circa 84 de miliarde de euro în perioada 2027-2030, adică 5% din PIB pe an, un procent aroape egal cu cel al Sănătății.

Citește și: Gigantul S&P a publicat datele despre România și regiune: „Perspectivele sunt sumbre”. Stăm cel mai prost, dependenți de alte țări și în recesiune. Datorie de top, deficit extern de peste două ori cât media

Dacă la aceste plăți certe adăugăm și faptul că traiectoria urmată de cheltuieli arată că o reducere în continuare a a deficitului este greu să se mai producă cu aceeași viteză, având în vedere că efectul creșterii taxelor se diluează, obținem o perspectivă nu tocmai optimistă. De aceea o nouă tură de creștere a taxelor, mai ales a TVA, devine un scenariu cu șanse tot mai mari, având în vedere că aceasta a fost singura sursă de ajustare a deficitului bugetar. În unele medii se vehiculează deja și cifre, vorbindu-se de o creștere a cotei mari de TVA de la 21% la 23%.

O guvernare cu doi mari susținători ai bugetului: creșterea taxelor și inflația

Fie că a fost vina fostului partener de guvernare, PSD, care s-a opus unor tăieri din administrație, fie că este vina premierului sau a actualului Guvern, care nu se poate impune, un lucru este cert, așadar: nu doar că atât de promovata reformă a sistemului bugetar nu a avut loc, dar cheltuielile cu personalul au crescut. Iar acest lucru nu s-a întâmplat doar în primele șapte ale acestui an ci în toată perioada de guvernare. Ce nu mai spune ministrul finanțelor este că și creșterea veniturilor se bazează aproape exclusiv pe majorarea taxelor și pe inflație. Cu cât prețurile sunt mai mari, cu atât încasările din TVA sunt mai mari, nominal. Un caz particular este cel al combustibililor, acolo unde statul colectează și acciză și unde prețurile au urcat masiv, crescând veniturile la buget. Astfel de evoluții duc, însă, în timp, la deteriorarea situației economice, în ciuda unei aparente îmbunătățiri a poziției bugetare.

Tendința de creștere a ambelor componente bugetare, cu efect de încetinire în proecesul de stabilizare, s-a menținut pe tot parcursul anul trecut și al acestui an, adică pe toată perioada actualului Guvern, fie că a fost împreună cu PSD, fie după moțiunea din mai. Graficul de mai jos arată acest lucru.

Analiza datelor privind execuția bugetară în perioada iulie 2025-iunie 2026, cu premierul Bolojan în funcție plină până în mai și cu PSD la guvernare, arată clar că singura măsură reală luată de acest executiv a fost creșterea taxelor. Mai exact, o comparație cu aceleași perioade din anii anteriori relevă că veniturile fiscale au crescut, însă cheltuielile au crescut și ele sau, în cel mai bun caz, au stagnat. Altfel spus, promisa reformă a administrației și reducerile de cheltuieli nu a avut loc. Fie că aceată reformă s-a împotmolit în dorința PSD de a păstra privilegii pentru votanții săi tradiționali, fie că PNL nu a avut capacitatea de a se impune, rezultatul este cel pe care cifrele îl reflectă.

Conform datelor Ministerului Finanțelor, din septembrie 2025, când majorarea TVA, a impozitului pe dividend și a multor alte taxe și impozite intraseră deja, veniturile fiscale la buget au crescut constant, după cum se poate vedea și în graficul 1.

Mai exact, în primele 9 luni din 2025, veniturile fiscale au fost cu aproape 23 de miliarde de lei mai mari decât în perioada similară a lui 2024, în întreg anul 2025 statul a încasat cu peste 31 de miliarde de lei mai mult. Creșterile au continuat și în 2026, tot ca efect al majorării de taxe și impozite, dar și al inflației provocate, în bună parte, chiar de majorarea taxelor. În primele trei luni ale acestui an, veniturile fiscale au fost cu 11,6 miliarde de lei mai mari decât în perioada similară a anului trecut, iar în primele șase luni cu peste 24 de miliarde de lei mai mari.

Cam asta este tot, însă, pentru că atât de disputatele reduceri de cheltuieli, mai ales prin reformarea aparatului de stat, au fost, în realitate, creșteri. O arată tot execuția bugetară, conform căreia în primele 9 luni din 2025 cheltuielile cu personalul și cele cu achiziția de bunuri și servicii au fost cu 7,6 miliarde de lei mari decât în acceași perioadă din 2024, în tot anul 2025 au fost cu 12 miliarde de lei mai mari. Primele trei luni din 2026 au adus cel mai bun rezultat din acest punct de vedere, în condițiile în care cheltuielile au rămas pe loc față de primul trimestru din 2025, însă la 6 luni din 2026 avem iar o creștere de peste 500 de milioane de lei.