Grecia a aprobat construcţia gazoductului TAP

Proiectul include instalarea conductelor din nord către est, unde se unesc cu conductele din Turcia, şi către vest, unde întâlnesc conductele din Albania, ţară care în vara anului trecut a început lucările de infrastructură.

Grecia se aşteaptă ca proiectul să stimuleze economia şi să ducă la crearea a 10.000 de locuri de muncă.

Gazoductul ar urma să devină operaţional în 2019, fiind destinat să reducă dependenţa Europei de gazele naturale din Rusia.

Întărirea rolului geopolitic al Greciei ca furnizor de energie va fi extins prin construirea unui depozit plutitor de LNG (gaz natural lichefiat) la Alexandropoli, au explicat surse consultate de Prensa Latina.

Va urma construcţia interconectorului de gaze dintre Grecia şi Bulgaria. Interconectorul va fi gestionat de compania de proiect Interconnector Greece-Bulgaria (IGB), un joint venture deţinut în proporţii egale de Bulgarian Energy Holding şi IGI Poseidon (Grecia). Interconectorul de gaze dintre Bulgaria şi Grecia va avea o capacitate iniţială de 3-5 miliarde metri cubi pe an. Proiectul este inclus pe lista proiectelor de interes comun ale Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că va beneficia de sprijinul UE. IGB ar putea livra gaze naturale Bulgariei (şi ulterior după construcţia unor noi infrastructuri şi României) din Coridorul sudic de gaze, care este destinat să transporte gaze naturale din Azerbaidjan în Italia via Turcia, Grecia şi Albania.

Luna trecută, grupul petrolier norvegian Statoil a anunţat că şi-a vândut participaţia de 20% pe care o deţine la proiectul gazoductului Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP) către Snam SpA, operatorul reţelei de gazoducte din Italia, pentru suma de 208 milioane de euro (220 milioane de olari). În prezent, acţionarii TAP sunt companiile BP (20%), SOCAR (20%), Statoil (20%), Fluxys (19%), Total (10%), Engas (16%) şi Axpo (5%).

Gazoductul TAP face parte dintr-un proiect mai amplu destinat să transporte anual 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale de la zăcământul Shah Deniz II din Marea Caspică până în Europa. Cu o lungime de 870 de kilometri acest gazoduct se va conecta cu conducta Trans Anatolian Pipeline (TANAP) la punctul de frontieră Kipoi dintre Grecia şi Turcia, după care va traversa Grecia şi Albania pentru a ajunge până în sudul Italiei via Marea Adriatică.