Grecia a aprobat recapitalizarea băncilor cu 18 mld. euro. Banii ar putea fi distribuiţi miercuri

Băncile greceşti au nevoie de infuziile de capital pentru a putea recâştiga accesul la operaţiunile de finanţare ale Băncii Centrale Europene (BCE), care a oprit săptămâna trecută tranzacţiile cu unele instituţii de credit elene pentru că nu au suficient capital pentru a fi considerate solvabile.

Pierderile uriaşe înregistrate în martie, în urma acordului de restructurare parţială a datoriilor Greciei, au epuizat aproape în totalitate capitalul băncilor elene, iar autorităţile se grăbesc să finalizeze recapitalizarea, prin fondul grec de stabilitate bancară, instituţie punte care ar trebui să ajute instituţiile de credit să supravieţuiască crizei.

Fondul Elen de Stabilitate financiară a anunţat că a aprobat distribuirea fondurilor, care vor lua forma unor titluri emise de Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF).

Instituţia de la Atena a precizat că va prezenta miercuri băncilor acordul, iar un oficial al fondului a adăugat că banii vor putea fi traşi imediat după semnarea contractului.

Recapitalizarea băncilor elene este o porţiune vitală a acordului de finanţare externă de 130 miliarde euro încheiat de Grecia în martie cu UE şi FMI pentru a evita falimentul.

Implementarea acordului este însă pusă sub semnul întrebării de rezultatul neconcludent al alegerilor din 6 mai, care nu au dat o coaliţie de guvernare.

Detaliile planului de recapitalizare de 50 miliarde euro pentru băncile elene nu au fost încă stabilite, din cauza impasului politic. Astfel, autorităţile trebuie să găsească o soluţie temporară pentru a menţine pe linia de plutire cele mai mari patru bănci din ţară până la formarea unui nou guvern cu majoritate parlamentară, capabil să finalizeze procesul.

Grecia a convocat un nou scrutin pentru 17 iunie, iar sondajele indică câştiguri importante pentru partidele care se opun măsurilor de austeritate din acordul cu UE şi FMI. În acest context, liderii europeni sunt alarmaţi că Grecia se îndreaptă către faliment şi colaps economic, ieşirea ţării din zona euro fiind o posibilitate reală.

Grecii retrag încă de anul trecut banii din bănci, iar trendul s-a accentuat semnificativ după alegerile din 6 mai.

Băncile greceşti şi-au acoperit deficitul de finanţare prin facilităţile Băncii Centrale Europene şi prin facilitatea de urgenţă pusă la dispoziţie de banca centrală a Greciei, care vine însă cu dobânzi mai ridicate.

Astfel, instituţiile financiare din Grecia au datorii de 73,4 miliarde euro la BCE şi alte 54 miliarde euro la Banca Greciei, potrivit celor mai recente informaţii, care datează din ianuarie.

Adunate, cele două sume reprezintă aproxiamtiv 77% din depozitele sectorului privat din sistemul bancar elen, de 165 miliarde euro la finele lunii martie.

National Bank of Greece, care deţine în România Banca Românească, EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, Alpha şi Praeus, prezente în România prin subsidiare cu aceleaşi nume, vor primi cele 18 miliarde euro de la fondul elen de stabilitate financiară. Instituţia de stat a primit 25 miliarde euro pentru recapitalizarea băncilor, în cadrul acordului de finanţare externă.

Surse bancare au declarat pentru Reuters că, ţinând cont de numeroasele părţi implicate în schemă, inclusiv UE, FMI, BCE, Banca Greciei, EFSF şi fondul elend e stabilitate, infuzia de capital va fi foarte complexă din punct de vedere tehnic.

EFSF vrea să-şi poată recupera obligaţiunile „dacă ceva nu merge”, spre exemplu dacă acţionarii unei bănci ar respinge condiţiile planului de recapitalizare, atunci când acesta va fi prezentat de viitorul guvern.

Banca Greciei vrea ca infuzia de capital să aibă un caracter „cât mai permanent posibil”, în timp ce Fondul elen de stabilitate vrea să protejeze banii publici şi să se încadreze în limitele legii.

„Încearcă o recapitalizare interimară prin avans. Băncile vor semna un acord preliminar cu Fondul elen de stabilitate, practic un contract de subscriere”, a afirmat un bancher.

Acordurile vor defini condiţiile de care depinde transformarea avansului în capital permanent, dar şi termene şi condiţii în care banii pot fi recuperaţi de la bănci.

Băncile elene controlează aproximativ 17% din activele sistemului bancar din România. Pe piaţa românească sunt prezente, pe lângă cele mai mari patru instituţii de credit din Grecia, şi subsidiarele locale ale Emporiki Bank (controlată de grupul francez Credit Agricole) şi ATEBank.