Grecia a prezentat primul său buget de după ieșirea de sub tutela creditorilor internaționali

Chiar dacă a pus punct planurilor de sprijin financiar în 2018, Grecia a rămas până acum sub o supraveghere întărită din partea creditorilor săi, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, care au urmărit cu atenţie punerea în aplicare a reformelor promise şi situaţia financiară a ţării. Această supraveghere întărită a luat, oficial, sfârşit în luna august a acestui an.

„Este un buget istoric care marchează revenirea ţării la normalitatea europeană”, a declarat ministrul grec al Finanţelor, Christos Staikouras.

Conform acestui buget, Produsul Intern Brut al Greciei ar urma să înregistreze anul viitor o creştere de 1,8%, o revizuire în jos faţă de prima variantă a proiectului, publicată la începutul lunii octombrie, care prognoza un avans al PIB de 2,1%.

„Este clar că riscurile la adresa previziunilor macroeconomice, atât la nivel naţional cât şi mondial, pentru 2023 sunt ridicate şi au legătură în principal cu provocările geopolitice”, a declarat luni Christos Staikouras în Parlament. Ministrul elen al Finanţelor a menţionat evoluţia războiului din Ucraina, condiţiile de aprovizionare cu gaze în Europa precum şi politica monetară europeană.

Cu toate acestea, Guvernul de la Atena mizează pe o încetinire a inflaţiei, până la 5% în 2023, faţă de una de aproximativ 10% prognozată de Comisia Europeană pentru 2022.

Rata şomajului în Grecia, care este una dintre cele mai ridicate din zona euro, ar urma să ajungă la 12,6% anul viitor, o scădere foarte uşoară comparativ cu un nivel de 12,7% în 2022.

De asemenea, deficitul public al Greciei ar urma să ajungă la 1,6% din PIB în 2022, în timp ce pentru 2023 ţara mizează pe un excedent de 0,7% din PIB.

În ceea ce priveşte datoria publică, care a urcat semnificativ după mai multe împrumuturi internaţionale succesive în ultimul deceniu, ar urma să scadă considerabil de la 194,5% din PIB anul trecut, până la 168,9% din PIB în 2022 şi 159,3% din PIB în 2023.