Grecia ar putea avea nevoie mai repede de o nouă reducere a datoriei – FMI

Economica.net
06 06. 2013
199229_grecia_ue_atena_89846000

Deşi Grecia îşi îndeplineşte obiectivele cheie stabilite în schimbul asistenţei financiare, cum ar fi reducerea cheltuielilor şi schimbarea legislaţiei muncii, temerile privind nivelul datoriei ‘ameninţă programul’, se arată în raportul FMI, care admite ‘greşeli semnificative’ în primul pachet de asistenţă financiară acordat Greciei în 2010.

Dacă investitorii nu sunt convinşi că politicile privind rezolvarea problemei datoriei ţării sunt credibile, investiţiile şi creşterea economică nu se vor redresa probabil, aşa cum era programat în condiţiile impuse ţării în schimbul asistenţei financiare, susţine FMI. Raportul arată că ‘dacă temerile privind sustenabilitatea datoriei afectează încrederea investitorilor, chiar şi în actualul context în care se discută posibilitatea reducerii datoriei, fără a se ţine seama de implementarea solidă a programului de către autorităţile de la Atena, va trebui luată în considerare o abordare mai extinsă a acestei probleme’.

Conform raportului privind economia Greciei publicat miercuri de FMI, atingerea actualelor obiective privind reducerea datoriei va necesita reducerea suplimentară a datoriei din partea statelor europene de 4% din PIB până în 2020 şi de cel puţin 3% din PIB până în 2022.

Dacă măsurile stabilite în schimbul asistenţei financiare nu sunt implementate aşa cum s-a planificat, reducerea datoriei ar putea fi mai scăzută iar în cazul unui scenariu alternativ al unei creşteri economice mai reduse, cu veniturile din privatizare ajungând doar la jumătate din suma aşteptată şi cu planurile fiscale întârziate cu doi ani, atunci nivelul datoriei se va ridica la 147% din PIB în 2020, avertizează FMI.

Şeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat luna trecută că statele din zona euro ar putea discuta în aprilie 2014 o nouă reducere a datoriei Greciei, dacă Guvernul de la Atena continuă să îndeplinească condiţiile stabilite în schimbul asistenţei financiare.

Oficialul european a lăudat eforturile Greciei de redresare a economiei şi a arătat că există unele semne de îmbunătăţire a situaţiei economice.

Guvernul de la Atena se aşteaptă ca economia Greciei să înceapă să crească din 2014 şi speră să obţină anul acesta excedent primar. După obţinerea excedentului primar, Grecia ar putea solicita o nouă reducere a datoriei.

Anul trecut, partenerii europeni ai Greciei au acceptat extinderea scadenţelor şi reducerea ratelor dobânzilor pentru pachetele de asistenţă financiară, pentru a ajuta ţara să-şi reducă datoria publică până în 2020 la 124% din PIB, de la 173% din PIB cât este estimat pentru acest an. Liderii europeni au promis că vor acorda Greciei mai mult ajutor pentru reducerea datoriei dacă ţara îşi va îndeplini ţintele fiscale şi va avea un buget echilibrat în 2013.

Ministerul de Finanţe de la Atena a anunţat recent că deficitul bugetar al Greciei a scăzut în primele patru luni din acest an, ţara rămânând în grafic pentru îndeplinirea ţintelor fiscale stabilite în schimbul asistenţei financiare.

În perioada ianuarie-aprilie 2013, deficitul bugetar al Guvernului central, care exclude cheltuielile autorităţilor locale şi cele cu asistenţa socială, a scăzut la 330 milioane de euro (432,14 milioane de euro), de la 1,7 miliarde de euro în perioada similară din 2012, a anunţat vineri ministerul de Finanţe de la Atena.

Această performanţă vine într-un context în care Grecia este în recesiune din 2008. În pofida a două programe de sprijin care au implicat Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internaţional, precum şi creditorii privaţi, Grecia ar urma să înregistreze în 2013 al şaselea an de recesiune.

Grecia speră să obţină un răgaz de doi ani, până în 2016, pentru a putea reduce deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB, de la 10,9% din PIB la sfârşitul lui 2011.

În planul fiscal actualizat pentru perioada 2013-2016, Grecia estimează un deficit bugetar mai mic în acest an. În 2013, ţinta de deficit bugetar a Greciei va fi de 4,3% din PIB, faţă de 5,5% estimată anterior. De asemenea, autorităţile de la Atena se aşteaptă la un excedent primar de 3,2% în 2016, faţă de 4,5% anunţat anterior.