Grecia îi cere lui Putin o reducere a preţului gazelor naturale livrate de Gazprom

Samaras şi-a exprimat cererea într-o scrisoare adresată direct preşedintelui rus, notând că preţul energiei reprezintă un factor decisiv în creşterea competitivităţii economiei Greciei şi este astfel de importanţă vitală pentru guvernul de la Atena.

Grecia plăteşte Gazprom un preţ cu circa 30% mai mare decât media europeană, în cadrul unui contract valabil până în 2016, potrivit cotidianului elen Kathimerini.

Gazprom a încercat anul acesta să cumpere compania de distribuţie de gaze naturale din Grecia, DEPA, dar şi-a retras oferta în iunie. Câştigător al procesului de vânzare a fost desemnat ulterior compania de stat din Azerbaidjan SOCAR.

Planurile statului elen de a-şi diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale au înregistrat un succes major în iunie. Astfel, prin Grecia va trece gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) care transportă în Europa gaze din Azerbaidjan şi are ca punct final Italia.

Consorţiul care dezvoltă câmpul gazeifer Şah Deniz II din Azerbaidjan a ales ca rută de transport către Europa conducta TAP, în detrimentul proiectului Nabucco în care era implicată şi România.

Consorţiul Şah Deniz este format din BP (Marea Britanie) – 25,5%, Statoil (Norvegia) – 25,5%, NIOC (Iran) 10%, Total (Franţa) – 10%, Lukoil (Rusia) -10%, SOCAR (Azerbaidjan) -10% şi TPAO (Turcia) – 9%. Ulterior, trei dintre companiile partenere Şah Deniz au anunţat că vor prelua împreună o participaţie de 50% la TAP. Astfel, BP va prelua 20%, SOCAR de asemena 20%, iar Total 10%. Restul de 50% din acţiunile TAP vor rămâne în posesia companiilor Axpo (Elveţia), Statoil (Norvegia) şi E.ON (Germania).