Grecia – Noul fond de inovare şi infrastructură vizează investiţii de un miliard de euro în tehnologie şi energii regenerabile

Noul instrument a fost conceput pentru a ajuta ţara să se redreseze după o criză devastatoare a datoriilor care durează de un deceniu. Acest nou instrument va face parte din Fondul de creştere al Greciei, care supraveghează privatizările şi al cărui portofoliu include deja întreprinderi de stat şi participaţii la companii private în domenii precum imobiliare, energie şi infrastructură, precum şi bănci, scrie Agerpres.

„Fondul de creştere se transformă într-un fond suveran de investiţii”, a declarat directorul general Yannis Papachristou într-un interviu pentru Bloomberg. Obiectivul final este atragerea de investiţii străine directe, în principal în sectoare cu valoare adăugată ridicată şi în ceea ce directorul general numeşte „noua economie”, şi de a crea locuri de muncă.

Recent creatul Fond Elen pentru Inovaţie şi Infrastructură (HIIF) a început cu puţin peste 300 de milioane de euro. Împreună cu investitori privaţi, acesta îşi propune să aloce aproximativ un miliard de euro în următorii trei-patru ani şi să se concentreze pe sectoare precum energia regenerabilă, infrastructuri digitale, cum ar fi centrele de date, economia albastră, tehnologia agricolă, managementul apei şi biotehnologia.

Cele 300 de milioane de euro ale Fondului Elen pentru Inovaţie şi Infrastructură „reprezintă punctul de plecare, nu punctul final”, a declarat Papachristou.

Fondul de creştere, împreună cu HIIF, au analizat deja proiecte în care investiţiile pot atinge şi chiar depăşi 20 de miliarde de euro şi se aşteaptă să fie implementate în economia greacă „în următorii ani”, potrivit directorului general. Oficialii au deja o listă scurtă de 10 proiecte şi în următoarele luni ar putea fi gata să anunţe „prima plasare”, a spus Papachristou.

Grecia se numără printre economiile cu rate de creştere mai mari din Europa. Investiţiile în ţară sunt în creştere şi au depăşit 15% din producţie în 2024, faţă de 11% în 2019, dar sunt încă sub media Uniunii Europene de aproximativ 21% de anul trecut, potrivit Eurostat.

„Fondul de creştere poate fi ghişeul unic pentru investitorii străini”, a spus Papachristou, aşa că aceştia ştiu că există o organizaţie în Grecia care „poate ajuta cu adevărat şi accelera proiectele”.

De asemenea, Fondul de creştere este responsabil pentru programul de privatizare al ţării. În prezent, acesta derulează o serie de licitaţii, inclusiv una pentru vânzarea unei participaţii de 51% în portul Lavrio. Până acum au fost depuse cinci oferte obligatorii, iar până la sfârşitul anului va exista un ofertant preferat pentru acel port, potrivit lui Papachristou.

Pe lângă porturi, Fondul de creştere analizează modalităţi de utilizare a 22 dintre aeroporturile regionale ale Greciei, inclusiv cele din Alexandroupolis, Ioannina, Kalamata şi din multe insule turistice precum Paros, Milos şi Chios. În 2017, Grecia a acordat unui consorţiu condus de Fraport AG o concesiune pentru operarea şi dezvoltarea a 14 aeroporturi regionale pe o perioadă de 40 de ani, în schimbul a 1,23 miliarde de euro.

„Planul pentru cele 22 de aeroporturi regionale este de a le grupa pe toate, astfel încât potenţialul investitor să poată avea un portofoliu de active”, a spus Papachristou. Licitaţia pentru aceste aeroporturi ar putea avea loc în acest an sau la începutul anului 2026, a adăugat oficialul elen.