Grecia și Bulgaria au ajuns să țină lumina aprinsă din Balcani până la Viena. Cum au reușit

Rolul Greciei în sistemul energetic regional se extinde rapid, exporturile de energie electrică ajungând acum mult dincolo de piața Balcanilor și alimentând țări din România și Ungaria până în Austria – unele dintre piețele cele mai afectate de criza energetică și de prețuri din această vară, scrie presa de specialitate din Grecia.

Ziua de vineri a marcat un nou record, exporturile nete de electricitate atingând 54 GWh în 24 de ore. Energia a provenit dintr-o combinație de energie regenerabilă și unități flexibile pe bază de gaze naturale. Italia a primit 12 GWh, Macedonia de Nord puțin peste 11 GWh, Albania 5 GWh și Turcia 0,5 GWh.

Cea mai mare pondere, de 25 GWh, a mers către Bulgaria, de unde a fost trimisă mai departe către Europa Centrală și de Est. Recordul anterior a fost de 52,3 GWh, stabilit cu o zi în urmă.

În prima jumătate a lunii august, Grecia și Bulgaria au fost principalii exportatori de electricitate din sud-estul Europei către nord, alimentând România, Moldova, Ungaria, Austria și Croația, mai scrie presa elenă.

În condițiile în care seceta și valurile de căldură reduc producția hidroenergetică, iar disponibilitatea energiei nucleare pe unele piețe a scăzut la aproximativ 50%, exporturile grecești ajută la temperarea prețurilor regionale.

Energia regenerabilă este esențială, dar centralele flexibile pe gaz ale Greciei sunt la fel de importante. Când producția solară scade, unitățile pe gaz – și, într-o măsură mai mică, energia eoliană – asigură generarea necesară pentru a susține exporturile. Regiunea duce lipsă de o capacitate flexibilă suficientă pe gaz, ceea ce face din centralele grecești o resursă critică de echilibrare, amintesc jurnaliștii greci.

Energia eoliană din Grecia este semnificativă. Centrala nucleară a Ungariei produce în jur de 40 GWh pe zi, iar cea a României în jur de 28 GWh, în timp ce o zi cu vânt puternic în Grecia poate genera 50-60 GWh. Totuși, în zilele fără vânt, producția eoliană poate scădea sub 10 GWh.

Vinerea trecută a adus, de asemenea, una dintre cele mai puternice performanțe ale Greciei în materie de energie regenerabilă, acestea reprezentând 65,5% din mixul energetic intern, adică 145 GWh. Adăugarea a 11 GWh de generare hidro la o cerere de aproximativ 163 GWh sugerează că Grecia și-a acoperit aproape toate nevoile interne de electricitate cu energie curată, chiar și în timp ce a exportat volume substanțiale.

Grecia are o capacitate totală instalată de circa 29.000 MW (prosumatori incluși) dintre care solar undeva la 13.000 MW, eolian peste 5.000 MW, iar centrale pe gaz de încă 6.000 MW. Are și hidrocentrale cu o putere instalată de peste 3.000 MW.

Bulgaria a devenit esențială pentru România

Bulgaria devine o sursă tot mai importantă de energie electrică pentru România, după ce seceta și nivelurile record de scăzute ale Dunării au forțat oprirea ambelor reactoare de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, scrie și presa din Bulgaria despre ceea ce noi vedem de fapt în fiecare seară.

Pierderea a 1.400 MW de capacitate nucleară a pus o presiune suplimentară pe sistemul de energie electrică al României, energia eoliană, facilitățile de stocare și importurile transfrontaliere ajutând la menținerea echilibrului dintre producție și consum.

“Teoretic, România are suficientă capacitate transfrontalieră pentru a compensa o parte din deficitul nuclear. În practică, însă, cantitatea de energie electrică disponibilă pentru import depinde de condițiile din întreaga regiune și de măsura în care țările vecine au un excedent suficient de producție.

Acest lucru face ca legătura cu Bulgaria să fie tot mai semnificativă pentru securitatea aprovizionării României. Cele două țări fac parte dintr-o rețea electrică regională mai largă, ceea ce înseamnă că evoluțiile dintr-un sistem național le pot afecta rapid pe celelalte atunci când producția este limitată”, mai scrie presa din Bulgaria.

“Pe măsură ce seceta continuă și incertitudinea persistă în privința producției de energie electrică, situația de la Cernavodă a evoluat într-o îngrijorare energetică regională. Acest episod subliniază importanța interconexiunilor electrice și capacitatea țărilor vecine de a oferi sprijin atunci când condițiile meteorologice extreme le pun sistemele energetice sub presiune. Bulgaria, în special, a apărut ca o parte crucială a eforturilor României de a menține securitatea energetică”, potrivit relatării.

„N-am mai văzut niciodată un asemenea miracol, ajungem la 32.000-33.000 MWh de export pe zi”, a comentat săptămâna trecută Dimităr Zarcev, directorul Dispeceratului Central de la Operatorul Sistemului Electro-Energetic din Bulgaria.

Potrivit acestuia, au existat în același timp solicitări de capacitate transfrontalieră și achiziționare de energie din Bulgaria de către comercianții maghiari și români pentru 3.500-4.000 MW, iar oportunitățile de export au fost utilizate pe deplin.

Bulgaria are două atu-uri, cel puțin. Primul este centrala nucleară de la Kozlodui, cu design sovietic, în care este folosită mai puțină apă din Dunăre, pentru că răcirea se face prin bucle închise din care căldura este eliminată prin evaporare și care permite încă funcționarea fără restricții la puterea de 2.000 MW. Al doilea este sistemul extins de baterii de stocare (undeva la 14.000 MWh) care permite stocarea energiei fotovoltaice produsă ziua atât local (are cam 6.000 MW instalați) cât și în România, și eliberarea ei, inclusiv pentru export, în orele de vârf de consum. De asemenea, țara utilizează capacitățile semnificative pe cărbune pe  care le mai are, iar rezerva hidro este suficientă.