Grecia vrea să treacă la energie verde cu proiecte în valoare de 18 miliarde de euro

Atât companiile elene cât şi cele străine ar urma să se implice în condiţiile în care aproape 18 miliarde de euro, fonduri publice şi private, vor fi alocate pentru o serie de proiecte, de la panouri fotovoltaice şi sisteme de stocare a energiei, a declarat Vassilis Antoniades, consilier guvernamental şi director pentru Europa Centrală şi Orientul Mijlociu la firma de consultanţă Boston Consulting Group Inc.

„Este extrem de încurajator să vedem că peste 30% din fondurile UE alocate Greciei sunt direcţionate spre oportunităţi verzi”, a spus Vassilis Antoniades într-un interviu pentru Bloomberg. Multe dintre oportunităţi vizează zonele dependente de lignit şi oferă o şansă pentru a-şi reduce dependenţa de locurile de muncă din termocentralele care funcţionează cu combustibili fosili, a apreciat Antoniades.

Grecia se confruntă în continuare cu efectele crizei financiare din urmă cu un deceniu dar cu toate acestea a bugetat 6,2 miliarde de euro pentru proiecte verzi. Alte 11,6 miliarde de euro ar urma să reprezinte contribuţia sectorului privat, conform planului naţional de rezilienţă elaborat de autorităţile de la Atena, scrie Agerpres.

Banca centrală a Greciei a estimat că planurile oficialilor de la Atena vizând utilizarea fondurilor de la UE, inclusiv investiţiile verzi, vor conduce la o creştere reală a economiei cu 7% până în 2026 şi la crearea a 180.000 de noi locuri de muncă.

Printre cele mai importante proiecte verzi avute în vedere de autorităţile elene se numără: construcţia a 18 parcuri fotovoltaice cu o capacitate de 204 Megawaţi în Vestul Macedoniei, regiunea cea mai dependentă de lignit, de către compania de rafinare Hellenic Petroleum SA; un miliard de euro în construcţia unor parcuri fotovoltaice cu o capacitate de 2 Gigavaţi, tot în Vestul Macedoniei, o investiţie derulată în comun de firma greacă Public Power Corp SA şi grupul german de utilităţi RWE AG. De asemenea un grup format din cei mai mari producători şi furnizori de energie din Grecia, inclusiv Motor Oil Hellas SA, Terna Energy SA şi Trans Adriatic Pipeline AG, a formulat o propunere vizând construcţia unei uzine de producţie a hidrogenului verde care va costa opt miliarde de euro.

Consilierul guvernamental Vassilis Antoniades a mai spus că majorarea preţului certificatelor de poluare va da un nou impuls investiţiilor în energiile regenerabile. Potrivit lui Antoniades, pe termen lung, un preţ de 90 de euro, şi chiar mai mare, pentru un certificat de poluare care dă dreptul la emiterea unei tone de CO2 nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Miercuri, certificatele de poluare se tranzacţionau la 53 de euro, după o creştere de peste 60% în acest an.