Grevele pentru creşterea salariilor şi scumpirile la alimente şi servicii pun presiune asupra inflaţiei. Care sunt riscurile în 2023

În ciuda cifrelor încurajatoare anunțate de autorități în primele luni ale anului, riscurile rămân în continuare ridicate. Inflația de bază a continuat să crească pe fondul creșterilor în produsele alimentare procesate și serviciile și se estimează că va rămâne peste inflația generală în acest an, după ce a atins un vârf în primul trimestru. În general, inflația medie va scădea la 9,7% în 2023 și la 4,6% în 2024, dar riscurile sunt înclinate în sus, deoarece presiunile de creștere a salariilor sunt tot mai mari.

Motivul pentru care inflația se încăpățânează să rămână ridicată este un cocktail toxic de condiții economice care include creșterea prețurilor la energie și alimente – declanșată în mare parte de războiul din Ucraina – combinată cu creșterea ratelor dobânzilor, de blocajele lanțului global de aprovizionare și de o piață a forței de muncă limitată.

Fiecare dintre acești factori produce o criză prelungită a costului vieții pentru multe companii și gospodării, iar inflația prețurilor la alimente a devenit o problemă în ultimele luni, când cifrele s-au apropiat de maxime istorice. Din cauza situației actuale, este firesc ca oamenii să fie îngrijorați de ce urmează pe frontul inflației.

Creșterea va continua, deși într-un ritm mai lent decât în ​​2022, din cauza condițiilor de finanțare stricte și a creșterii scăzute a partenerilor comerciali. Specialiștii preconizează că inflația de bază va atinge un vârf în 2023, iar inflația generală va rămâne peste ținta prognozată. Se estimează că șomajul va scădea doar marginal, ceea ce va menține piața muncii relativ restrânsă și creșterile salariale ridicate. Totuși, deficitul public general va scădea la 4,4% în 2024, din cauza creșterii puternice a veniturilor, ajutată de modificările codului fiscal și de PIB-ul nominal robust.

Indicatorii arată o economie destul de rezistentă în primul trimestru al lui 2023, cu cifra de afaceri din vânzările cu amănuntul în creștere, în vreme ce producția industrială dă semne de îmbunătățire. Totuși, inflația ridicată, condițiile de finanțare stricte și creșterea mai redusă a partenerilor comerciali ar putea încetini creșterea reală. În schimb, creșterea consumului este de așteptat să rămână pozitivă pe fondul salariilor și pensiilor mai mari, precum și al prelungirii plafonului prețului energiei până în 2025. Schemele de sprijin guvernamentale și o piață a muncii rezistentă vor susține, de asemenea, activitatea economică.

Investițiile vor sprijini puternic creșterea reală în 2023 și 2024. În ciuda întârzierilor în implementare, Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) și intrările de alte fonduri UE sunt stabilite să compenseze mai mult impactul condițiilor stricte de creditare.

În ciuda scăderii prețurilor la energie și a îmbunătățirii termenilor de schimb, cererea internă puternică va menține balanța comercială negativă, iar exportul nu va reuși să compenseze.

Perspectivele de ocupare a forței de muncă rămân însă modeste, din cauza populației îmbătrânite și a migrației accentuate, obstacole serioase pentru crearea de locuri de muncă. Cu toate acestea, integrarea pe piața muncii a persoanelor care fug de războiul din Ucraina și vizele pentru lucrătorii din afara UE ar putea acționa ca factori de atenuare. Rata șomajului este de așteptat să scadă ușor, până la 5,4% în 2023 și 5,1% în 2024. Creșterile salariale au fost puternice, în special în sectorul privat, dar pentru economia totală rămân sub inflația totală.

Există totuși industrii al căror impact poate influența pozitiv evoluția economică. Astfel, industria tutunului rămâne unul dintre cei mai importanți contribuabili și creatori de locuri de muncă. De altfel, o contribuție importantă la economia locală este generată de salariile medii ridicate, cu mult peste media națională.

Capacitatea companiilor de a colecta aceste taxe și de a le transfera la bugetul de stat contribuie semnificativ la buna funcționare a economiei de piață și dovedește potențialul industriei tutunului de a reprezenta o sursă de venituri suplimentare la buget, cu condiția eliminării contrabandei. Mai mult, trebuie remarcat faptul că plățile de accize și TVA au crescut în ultimii ani, oferind un sprijin și mai mare pentru bugetul de stat în perioadele de criză.

Ca exemplu, investițiile companiei Philip Morris reprezintă o parte semnificativă din investițiile industriale totale din țara noastră, care s-au ridicat la 16 miliarde de dolari în perioada 2017-2019. Începând cu 2017, PMI a alocat peste 600 de milioane de dolari în transformarea fabricii din Otopeni într-o unitate de producție a produselor cu risc redus (RRP). Azi, peste 90% din producția fabricii PMI din Otopeni merge către export.