Groningen, Raiffeisen: În România nu va fi loc de mai mult de 3-4 bănci universale în 10-20 de ani

„Dacă cineva ne întreabă cum va avea loc această consolidare, nu pot să vă răspund, dar e drept că dacă ne uităm în următorii 10-20 de ani peisajul va arăta total altfel. Costurile în sistemul bancar cresc dar, în acelaşi timp, sunt şi foarte multe posibilităţi să reducem din cheltuieli. Rezervele minime obligatorii sunt doar un factor care ne afectează, dar sunt foarte multe costuri care ne afectează. Dacă sunt costuri care nu se aplică tuturor, astea sunt costuri sistemice. Asta e simplu pentru că banca le dă mai departe (n.r. – clienţilor). Dacă este un cost pe care îl fac eu explicit, sau dacă am o anumită politică şi asta duce la costuri în banca mea, evident nu pot să le dau mai departe”, a mai afirmat Groningen.

Potrivit acestuia, în România durează mult ca banca să recupereze creditele neperformante. „Sau costă mult să se valorifice garanţiile pe care le ai. Astea sunt costurile care nu găsesc în rezultatele băncii la final de zi. Astea sunt costuri care se transferă şi sunt plătite de client. Deşi asta, pe termen lung, ne afectează din punctul de vedere al competitivităţii”, a explicat preşedintele Raiffeisen Bank.

În aceeaşi conferinţă, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor /ARB/, Radu Graţian Gheţea, a atras, din nou, atenţia Băncii Naţionale a României (BNR) să ia în calcul reducerea rezervelor minime obligatorii /RMO/ pentru ca băncile să reducă dobânzile, iar creditarea să fie relansată. ‘Aceste semnale date de BNR în ultimele 3-4 luni, de reducere a dobânzii de politică monetară, devin mai puţin eficiente decât erau în trecut (…) Există o limită de la care nu se mai pot reduce dobânzile în piaţa bancară. Nu există o legătură unică între dobânzile băncilor şi dobânda de politică monetară, există multe alte elemente care duc la reducerea dobânzilor de pe piaţă’, a declarat preşedintele ARB.