NBG a avut anul trecut în România pierderi cât profitul din 2010

Profitul înainte de provizioane a scăzut cu 58%, de la 59 de milioane de euro în 2010 la 25 de milioane de euro anul trecut, a anunţat, vineri, grupul NBG, care deţine Banca Românească.

Provizioanele pentru operaţiunile din România au scăzut cu 4% în intervalul analizat, de la 49 milioane de euro la 47 milioane de euro.

Cheltuielile operaţionale au coborât uşor, cu 5%, de la 70 de milioane de euro la 67 milioane de euro.
Veniturile nete din dobânzi arată un declin de 18%, de la 102 milioane de euro la 84 milioane de euro, în timp ce pe comisioane şi alte venituri, NBG a înregistrat în România o scădere de 69%, de la 27 milioane de euro la 8 milioane de euro.

Depozitele au coborât cu 12%, de la 879 milioane de euro la 776 milioane de euro. Soldul creditelor a scăzut cu 6%, de la 2,11 miliarde de euro la 1,99 miliarde de euro. Pe împrumuturi de retail, NBG a înregistrat un declin de 5%, de la 1,03 miliarde de euro la 984 milioane de euro, în timp ce pe credite pentru companii scăderea a fost de 7%, de la 1,08 miliarde de euro la 1 miliard de euro.

Ponderea creditelor neperformante în sold a urcat de la 7,8% în decembrie 2010 şi 12,1% în septembrie la 12,5% în ultima lună a anului trecut.

NBG a cumpărat în 2003 pachetul majoritar la Banca Românească şi deţine în prezent 89,07% din capitalul social al băncii. Un alt acţionar important este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu o participaţie de 10,2%.

Grupul elen mai controlează în România firma de asigurări Garanta, operând totodată şi companiile NBG Leasing IFN, NBG Securities România şi NBG Factoring România.

La nivel de grup, NBG a raportat o pierdere de 12,3 miliarde de euro, comparativ cu un profit de 406 milioane de euro în 2010. Excluzând costul implicării în programul de reducere a datoriilor statului elen, NBG a avut o pierdere de 289 milioane de euro anul trecut.

Băncile elene au întârziat raportarea rezultatelor financiare pentru anul trecut, astfel încât să poată evalua impactul participării la programul de reducere a datoriilor guvernului grec către deţinătorii privaţi de obligaţiuni. Băncile elene vor fi recapitalizate, din cauza pierderilor înregistrate, printr-un program al statului elen, cu finanţare de la fondul de urgenţă al zonei euro, dar şi cu participarea acţionarilor. Detaliile acestui program vor fi anunţate, cel mai probabil, după alegerile de pe 6 mai.

În cadrul celei mai mari restructurări de datorie suverană din istorie, prin care datoria Greciei a fost redusă cu 100 miliarde de euro, creditorii privaţi au acceptat pierderi de 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor. Dacă sunt luate însă în calcul şi dobânzile neîncasate pentru obligaţiunile preschimbate, precum şi costurile prelungirii scadenţei, pierderile reale se ridică la 74%.