Grupul Universal Music, constrâns să cedeze 60% din cifra de afaceri a casei EMI, în Europa

Comisia Europeană urmează să aprobe, vineri, achiziţionarea casei de discuri EMI de grupul Universal Music. Însă Universal, lider mondial în muzică, proprietate a grupului Vivendi, a trebuit să realizeze importante concesii şi cesiuni.

În noiembrie 2011, Universal a semnat un cec de 1,9 miliarde de dolari pentru a achiziţiona EMI. În urmă cu trei săptămâni, două treimi din această sumă au fost vărsate în contul băncii americane Citigroup, fostul proprietar, în condiţiile în care acest proiect de fuzionare nu a fost încă finalizat: el este încă examinat de autorităţile americane şi europene din domeniul concurenţei. Data limită a fost fixată pentru 27 septembrie pentru Uniunea Europeană, dar decizia ar putea fi luată chiar mai devreme. Specialiştii spun că, dacă Europa va accepta fuziunea, Statele Unite îi vor urma exemplul.

Odată ce această fuziune va fi autorizată, vor exista doar trei grupuri majore în industria muzicală: Universal-EMI, Sony Music şi Warner Music, cărora li se alătură numeroase case mici independente. În total, Universal ar trebui să achiziţioneze două treimi din activele casei EMI pe plan mondial, dar în Europa, acest grup trebuie să retrocedeze echivalentul a 60% din cifra de afaceri realizată de casa britanică.

În ceea ce priveşte casele de discuri, Universal va trebui să cedeze cea mai mare parte a catalogului muzical deţinut de Parlophone (care are o cifră de afaceri de 350 de milioane de euro), ce include artişti renumiţi pe plan internaţional precum Coldplay şi Queen, dar îşi va conserva drepturile asupra catalogului trupei The Beatles.

Alte case de discuri, precum Mute, Virgin Classics, Chrysalis Ensign vor fi şi ele cedate. Însă multe dintre filialele europene ale casei EMI nu vor fi păstrate: este cazul mai ales în Franţa, Spania, Suedia şi Polonia. Pentru Uniunea Europeană, ideea generală este aceasta: Universal Music nu trebuie să depăşească 40% din cota de piaţă în acele state europene.

După această fuziune, Universal îşi va consolida poziţia de lider mondial în muzică şi de lider mondial european. Operaţiunea ar trebui să permită acestui grup să obţină venituri consolidate de 100 milioane de lire sterline (125 milioane de euro). Noua entitate va deveni astfel mai puternică şi va putea să negocieze în alţi termeni cu diversele platforme deţinute de giganţii internetului.

Următoarea bătălie se va da în ceea ce priveşte alegerea viitorilor proprietari ai acestor „bucăţi” din EMI, pe care Universal a fost constrânsă să le scoată la vânzare. Comisia Europeană favorizează ideea potrivit căreia aceste active să fie cedate aceluiaşi proprietar, pentru ca un al patrulea grup muzical important să poată să apară pe piaţă.

În aceste condiţii, BMG Rights, un joint-venture care asociază gigantul Bertelsmann şi Kohlberg Kravis Roberts & Co. pare să fie candidatul cel mai bine plasat, întrucât este o companie europeană. Însă Warner Music, candidatul eliminat în 2011 din cursa pentru achiziţionarea casei EMI, se află încă în cărţi, la fel ca Sony Music şi un număr mare de independenţi.