Guvernatorul Băncii Italiei: Noile mari grupuri bancare trebuie să fie pregătite să-şi majoreze capitalul

Italia forţează micile sale bănci cooperatiste să fuzioneze iar cele două noi grupuri bancare care se formează se vor fi confrunta cu verificări ale activelor înainte de a ajunge sub supervizarea Băncii Centrale Europene (BCE) din cauza mărimii lor mari.

O astfel de reformă este din ce în ce mai necesară, a declarat oficialul italian într-un discurs rostit la Verona la o conferinţă pe teme bancare.

Băncile cooperatiste mici nu au reuşit să-şi majoreze capitalul de pe pieţele financiare şi se confruntă cu un declin al profiturilor, iar provizioanele lor pentru credite neperformante (NPL) sunt mai scăzute, în pofida portofoliului masiv de NPL, care este cu două puncte procentuale peste media din Italia, a explicat Ignazio Visco, în vârstă de 68 de ani, membru al Consiliului guvernatorilor BCE.

Acesta a adăugat: „Banca Italiei examinează cererea depusă de Cassa Centrale Raiffeisen pentru înfiinţarea unui grup bancar local. Discuţiile sunt în desfăşurare, există şi alte instituţii care au depus astfel de cereri: Iccrea şi Cassa Centrale Banca. Băncile lor mamă trebuie să vină cu planuri adecvate de majorare a capitalului, pentru a fi puse în practică când şi dacă va fi necesar”.

Referindu-se la băncile italiene în general, Visco a cerut creditorilor să aibă o atitudine pro-activă şi să fie mai eficienţi în gestionarea creditelor neperformante, şi să profite de noile reglementări contabile pentru a face mai multe deprecieri de active.

Este necesară o revizuire profundă a modelului de afaceri, pentru a majora profitabilitatea sectorului bancar, pe fondul costurilor cu tehnologia şi a celor necesare pentru respectarea prevederilor impuse de autorităţile de reglementare, şi a sporirii concurenţei în industria gestionării activelor, susţine oficialul BCE.

Actualul mediu economic ajută băncile să continue să-şi întărească bilanţurile şi să-şi reducă portofoliul de credite neperformante, a afirmat Visco, solicitând băncilor să facă eforturi pentru a-şi spori profiturile şi competitivitatea. Acesta a adăugat: „Investiţiile, reducerea suplimentară a costurilor, realizarea de fuziuni sau de consorţii pentru a ţine sub control costurile, ar trebui să fie priorităţile băncilor italiene”.

În 27 octombrie, Ignazio Visco a fost numit pentru al doilea mandat, de şase ani, în fruntea Băncii Italiei, deşi a fost criticat de majoritatea partidelor italiene pentru modul în care a gestionat criza bancară din cea de-a treia economie a zonei euro.

În timpul mandatului lui Visco, zece bănci au intrat în faliment, iar gigantul Monte dei Paschi di Siena (MPS) a avut nevoie de un pachet costisitor de salvare financiară.

Grupurile bancare italiene deţin aproape o treime din creditele neperformante, fiind pe primul loc în zona euro. Potrivit unor date publicate recent de Banca Centrală a Italiei, în luna august băncile italiene aveau credite neperformante în valoare totală de 172,85 miliarde de euro.

Agenţia de evaluare financiară S&P estimează că, până în 2019, băncile din Italia vor vinde credite cu probleme în valoare de 100-120 de miliarde de euro, dar a avertizat că vânzarea unor volume mari de credite neperformante, la preţurile actuale, ar putea forţa băncile să adopte măsuri de consolidare a capitalului.

Cele mai mari bănci italiene, UniCredit şi Intesa Sanpaolo, sunt prezente şi pe piaţa din România.