Guvernul a avizat despăgubirile la imobile naţionalizate şi începe angajarea răspunderii

La 20 martie, premierul a anunţat că Guvernul cere Curţii Europene a Drepturilor Omului acordul pentru prelungirea cu trei săptămâni a termenului în care trebuie adoptată noua Lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, astfel încât prevederile actului normativ să poată fi discutate în detaliu.

El a amintit că Executivul ar trebui să adopte noua lege până cel târziu la 12 aprilie şi a precizat că reprezentanţii Executivului vor merge la Strasbourg în luna aprilie pentru a discuta cu specialiştii Curţii Europene despre acest proiect, înainte ca documentul să fie aprobat.

Conform calendarului anunţat anterior de primul-ministru, proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate urma să fie adoptat de Guvern în şedinţa de miercuri, 20 martie, şi adoptat în Parlament, prin angajarea răspunderii Guvernului, la 26 martie. Amânarea dezbaterilor asupra proiectului a presupus însă amânarea adoptării şi angajării răspunderii, pentru o dată ulterioară.

Luni seara, premierul Ponta a anunţat că Guvernul a încheiat discuţiile cu specialiştii CEDO asupra proiectului de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate şi va decide, în şedinţa de miercuri, începerea procedurilor pentru angajarea răspunderii în Parlament.

Marţi, Liderul Bisericii Greco-Catolice din România, cardinalul Lucian Mureşan, i-a cerut premierului Victor Ponta, printr-o scrisoare, să amâne asumarea răspunderii în privinţa legii proprietăţilor, pe motiv că Bisericile Romano-Catolică şi Greco-Catolică nu a fost consultate la elaborarea proiectului de act normativ.

Conform proiectului de lege pregătit de Guvern, foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor.

Ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.

Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, nu de trei ani cum era prevăzut într-o variantă iniţială, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

Proiectul include şi un capitol distinct cu reguli de impozitare, în care se arată că acordarea punctelor stabilite prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau al moştenitorilor legali sau testamentari ai acestuia precum şi realizarea creanţelor asupra statului român de către persoanele fizice respective prin valorificarea punctelor sub forma achiziţionării de imobile la licitaţia publică sau valorificarea punctelor în numerar nu generează venituri impozabile,, dar că, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, veniturile obţinute de contribuabilii persoane fizice, persoane juridice şi orice alte entităţi, altele decât foşti proprietari, moştenitori legali sau testamentari ai acestora, din realizarea creanţelor asupra statului român prin valorificarea punctelor sub forma achiziţionării de imobile la licitaţia publică sau valorificarea punctelor în numerar, sunt venituri impozabile.

În cazul în care sunt realizate creanţe asupra statului român prin valorificarea punctelor sub forma achiziţionării de imobile la licitaţia publică, impozitul datorat se calculează, prin aplicarea unei cote de 85% asupra bazei impozabile. Baza impozabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea punctelor acordate şi preţul plătit foştilor proprietari sau moştenitorilor legali sau testamentari ai acestora pentru achiziţionarea creanţei. În cazul în care din documente nu rezultă preţul plătit foştilor proprietari sau moştenitorilor legali sau testamentari ai acestora pentru achiziţionarea creanţei, baza impozabilă este valoarea punctelor acordate.