Guvernul a dat lege că sprijină marii consumatori de electricitate, dar compensațiile nu au ajuns la firmele din industrie. Pericol de insolvență

Adaugă-ne ca sursă preferată

Este vorba despre cunoscuta schemă de sprijin pentru marii consumatori de energie electrică din România, aprobată de Guvernul României și apoi avizată de Comisia Europeană prin care companiile românești mari consumatoare de energie electrică beneficiau de o compensare parțială a costurilor cu energia electrică. Este vorba despre 291 de milioane de euro, sub formă de subvenție directă, pentru consumatorii electro-intensivi pentru compensarea costurilor cu emisiile, transferate în prețul electricității.

Ei bine, schema a fost aprobată dar nu este încă operațională, iar companiile românești nu pot beneficia încă de ea.

Iată ce spune Casiana Fometescu:

“Producătorul de aluminiu ALRO a declarat in 24.08, că instalația sa din Slatina se confruntă cu insolvența și va rămâne fără finanțare pentru a plăti personalul în câteva luni, cu excepția cazului în care guvernul a plătit compensații pentru costurile asociate cu creșterea prețurilor la electricitate. Cu doar trei săptămâni mai devreme, ALRO declarase un profit net în prima jumătate a anului de 254 milioane lei (52 milioane euro), cu calcule care presupuneau compensarea costurilor indirecte, măsură stabilită în Directiva EU ETS pentru a preveni relocarea carbonului. Compania, care încearcă probabil să preseze guvernul pentru a accelera plățile, a declarat că ar putea fi în cele din urmă obligată să declare falimentul și să lase șomeri în jur de 20.000 de persoane”.

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri al României nu au răspuns la solicitările de comentarii în momentul publicării articolului în  Carbon Pulse.

iar aluminiul nu este singura industrie din România care s-a confruntat cu probleme de insolvență ca urmare a creșterii prețurilor la carbon – o situație care „se înrăutățește în fiecare an” pentru industriile consumatoare de energie din țară, mai spune consultantului în materie de CO2.

Multe dintre aceste facilități aparțin autorităților locale și sunt deseori acordate împrumuturi de la municipalități pentru a acoperi costurile legate de ETS înainte de data limită de conformare anuală a pieței carbonului la sfârșitul lunii aprilie. Industriile chimice și de îngrășăminte ale României au fost printre cele mai afectate din țară, multe dintre ele declarându-se insolvabile sau au solicitat falimentul în ultimul deceniu.

„Industriile românești au făcut multe investiții în tehnologiile moderne pentru a-și reduce intensitatea emisiilor de CO2, dar nu pot face mult mai mult pentru a reduce emisiile, atâta timp cât sunt încă dependente de cărbune”, a declarat Casiana Fometescu pentru Carbon Pulse.

La sfârșitul anului 2019, 12 țări din UE – Finlanda, Belgia, Franța, Germania, Grecia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Slovacia, Spania, Marea Britanie și Luxemburg – au acordat o anumită formă de compensație industriilor lor pentru costuri indirecte EU ETS. Cehia își propune să înceapă să facă acest lucru anul viitor, în timp ce Finlanda intenționează să oprească instalatiile pe carbune.

România generează aproximativ un sfert din totalul energiei electrice din cărbune, costurile cu energia crescând semnificativ ca urmare a prețurilor mai ridicate ale EUA – la 29 euro miercuri – ceea ce afectează companiile energetice de stat ale țării, pe lângă marii consumatori.