Guvernul a prezentat lista firmelor deținătoare de avize tehnice de racordare. Peste 1.400 de proiecte sunt avizate, cu o putere de 80.000 MW, de zece ori puterea actuală necesară de energie
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/02/Ilie-Bolojan-711x420.jpg)
Executivul a prezentat, sâmbătă, lista firmelor deţinătoare de ATR, la o zi după ce premierul Ilie Bolojan a anunţat că va fi făcută publică lista producătorilor de energie care au obţinut aceste autorizaţii de racordare la reţea
Executivul arată că, din perspectiva analizei cifrei de afaceri, la nivelul anului 2024, 76% din firmele deţinătoare de ATR aveau cifră de afaceri zero, şi doar 37 aveau cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei.
„Avize tehnice de racordare emise pentru 80.000 MW, de aproape zece ori puterea actuală necesară de energie a României. Peste 1.400 de avize tehnice de racordare (ATR) aparţin, în prezent, unui număr de peste 1.000 de titulari – companii private şi cu capital de stat, municipalităţi, administraţii publice şi alte entităţi – care deţin cumulat cel puţin 1 MW. Aceste avize tehnice de racordare valabile corespund unor proiecte energetice cu o putere totală planificată de peste 80.000 MW – de aproape zece ori puterea actuală necesară – disproporţie accentuată de faptul că o parte însemnată a capacităţilor rezervate nu progresează în mod efectiv către implementare. Informaţiile rezultă din radiografia realizată pe baza datelor furnizate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice ‘Transelectrica’ SA, care a consolidat şi informaţiile transmise de ceilalţi operatori de distribuţie”, se arată într-un comunicat de presă remis AGERPRES de Guvern.
Potrivit comunicatului, lista celor peste 1.400 de ATR-uri reprezintă o selecţie, nu o listă exhaustivă, deoarece include entităţile care deţin cumulat cel puţin 1 MW (o entitate poate figura cu unul sau mai multe ATR-uri; pragul se aplică la nivel de titular, nu per aviz).
De asemenea, această listă reflectă o situaţie de moment, care poate fi modificată, şi include proiecte aflate în toate etapele procesuale – de la avize recent emise, la contracte de racordare semnate, lucrări în execuţie şi puneri în funcţiune recente.
„Sunt incluse, deopotrivă, capacităţi operaţionale reale, proiecte în curs de realizare şi ATR-uri aflate încă în faze de început ale procesului de dezvoltare. (…) În paralel, a fost efectuată o interogare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru un eşantion aleatoriu de 722 firme din listă – 72.000 MW capacitate aprobată. Datele rezultate arată că cele mai multe dintre aceste firme, respectiv 437, au fost înfiinţate în perioada 2020-2023, 105 firme în perioada 2010-2019, 100 înainte de anul 2010 şi 59 după anul 2024. Din perspectiva analizei cifrei de afaceri, la nivelul anului 2024, 76% din aceste firme aveau cifră de afaceri zero, şi doar 37 aveau cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei. De asemenea, 78% din firmele care au rezultat ca urmare a interogării ONRC nu aveau niciun angajat în anul 2024, şi doar 15 firme aveau peste 250 de angajaţi”, menţionează comunicatul Guvernului.
Guvernul subliniază că analizate din punctul de vedere al capitalului social, peste jumătate din companii, respectiv 387, aveau capital social mai mic de 10.000 de lei, dintre care 318 firme aveau capital social sub 1.000 de lei. Doar 14%, adică 101 firme, aveau capital social între 100.000 de lei şi 1 milion de lei.
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, pentru Europa FM, că nu toate companiile care au obţinut ATR (aviz tehnic de racordare) au făcut-o cu intenţia de a „specula”. Bolojan a explicat însă că, atunci când apar întârzieri de câţiva ani în implementare, este vorba despre proiecte care blochează producţia de energie.
„În momentul în care se vede că de ani de zile nu ai făcut nimic, înseamnă că doar ai speculat. Dar pot fi şi situaţii obiective în care, din întârzierea unor avize – la Autoritatea Aeronautică, la Mediu – poţi să ai întârzieri. Dar asta înseamnă câteva luni. Nu poţi să ai cu anii aceste întârzieri. Fără să pun o anatemă pe o zonă sau alta, este inacceptabil să se permite o astfel de situaţie care practic să blocheze producţia de energie suplimentară în România”, a precizat prim-ministrul.
Ilie Bolojan a arătat că a declanşat un „război” cu cei care „au blocat accesul” în sistemele de energie.
„Noi avem nevoie cam de 9.000 de Megawaţi într-o zi. Dacă am avea încă 1.000 – 2.000 de Megawaţi producţie în plus, ar fi nemaipomenit, pentru că ar scădea preţurile. Dar noi am eliberat documente de racordare pentru 80.000 de Megawaţi, mult peste capacitatea noastră. Şi mai au în bucătărie încă 30.000 de Megawaţi”, a spus el.
De asemenea, luni urmează să fie puse în transparenţă decizională două regulamente care vizează susţinerea proiectelor serioase şi anularea celor care vizează doar blocarea accesului. În paralel, Guvernul va pregăti o legislaţie primară în domeniu.
„Am avut o întâlnire cu preşedintele ANRE şi am convenit ca luni să punem în transparenţă decizională două regulamente care instituie garanţii, impun termene ferme şi stabilesc condiţii clare pentru dezangajare, în aşa fel încât să rămână doar proiectele serioase, iar cele care sunt doar hârtii făcute, ca să blocheze accesul şi eventual să poată fi vândute, să fie anulate. Iar în paralel, Guvernul va pregăti o legislaţie primară, în aşa fel încât dacă nu se ajunge la o soluţie cât se poate de clară, prin regulamente, să impunem asta prin legislaţie primară”, a menţionat şeful Executivului.
Ilie Bolojan a subliniat că ANRE trebuie să impună garanţii, „astfel încât să fie menţinuţi investitorii serioşi”, nu cei care „au făcut doar hârtii”, pentru a bloca accesul la reţelele de transport şi distribuţie.
„Nu putem scădea preţul la energie, dacă nu eliberăm accesul la reţele. Am primit lista cu toate firmele şi o vom face publică. (…) Prin faptul că am avut regulamente permisive, prin faptul că cei care administrează reţeaua au eliberat autorizaţii peste capacitatea reţelei… (…) Aici nu e vorba de o persoană, ci de un sistem de speculare de blocaj, pe care – văzând că funcţionează – s-au dus mai mulţi în această zonă. Trebuie să corectăm lucrurile. Atunci vom avea energie ieftină”, a mai spus Bolojan.