Update: Curtea Supremă denunță presiuni. Guvernul a sesizat CCR cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională cu ICCJ, din cauza restanțelor salariale față de magistrați. În joc sunt aproape un miliard de euro

„Un aspect pe care l-am decis astăzi în şedinţa de Guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative.

În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de Justiţie”, a spus Bolojan într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

El a susţinut că „instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional”, act ce reprezintă „o ingerinţă directă” în activitatea executivă a statului.

„În luna martie, Înalta Curte de Casaţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel Bucureşti a emis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanţă a stabilit în afara acestei sume şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt şi sume în zona de Parchet care şi acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei”, a menţionat acesta.

Ministerul de Finanţe, potrivit acestuia, consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.

„La propunerea Ministerului de Finanţe, Guvernul a adoptat astăzi decizia de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la acest conflict juridic şi am înregistrat astăzi la Curte această sesizare. O astfel de soluţie este un precedent pentru toţi ordonatorii principali de credite, pentru că dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulţumit de faptul că nu i s-au alocat sumele aşa cum consideră de cuviinţă, ar putea obţine pe calea contenciosului administrativ obligarea Ministrului de Finanţe să suplimenteze propriul buget sub tot felul de presiuni legate de penalităţi. (…) Practic, dacă ar apărea o astfel de sentinţă, am fi puşi în imposibilitatea de a o pune în aplicare. De ce? Pentru că Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de lege, deşi neexecutarea atrage nişte penalităţi enorme. (…) De asemenea, sursele de finanţare, pe care nu le avem, ar impune ca alocarea acestor sume să se facă fie prin majorarea deficitului, destul de serios, cu costuri de finanţare mărite, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, care ar afecta buna funcţionare, fie prin majorarea impozitelor şi taxelor, pe care nimeni nu cred că vrea să le facă”, a susţinut premierul interimar.

Update: ICCJ denunță presiuni din partea Executivului

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ) acuză Guvernul de „presiuni asupra justiţiei”, după ce premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională în legătură cu plata restanţelor salariale din zona de Justiţie.

„Comunicat privind presiunile Guvernului asupra justiţiei exercitate sub pretextul unui conflict juridic de natură constituţională. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de declaraţiile publice formulate de prim-ministru privind intenţia Guvernului de a sesiza Curtea Constituţională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluţionare. Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competenţelor constituţionale ale fiecărei autorităţi publice”, susţine ICCJ într-un comunicat transmis joi.

Înalta Curte punctează că este, însă, fără precedent ca, înainte de soluţionarea definitivă a unui litigiu, una dintre părţile din proces să califice public conduita instanţei drept neconstituţională şi să formuleze acuzaţii privind depăşirea competenţelor acesteia.

„Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmaţii provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuţiilor constituţionale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline. Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la iniţierea unor demersuri constituţionale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexităţi cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie. O asemenea conduită afectează independenţa justiţiei şi încrederea cetăţenilor că litigiile sunt soluţionate exclusiv în faţa instanţelor, pe baza legii şi a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spaţiul public”, spune Instanţa supremă.

Independenţa justiţiei presupune ca procesele să fie soluţionate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, şi nu influenţate de declaraţii publice ale uneia dintre părţile aflate în litigiu, subliniază Instanţa supremă.