Guvernul a tocat din banii de pensie a peste 8,2 milioane de români. Deficitul uriaș a tăiat masiv din randamentele fondurilor administrate privat

Cele șapte fonduri de pensii administrate privat au obținut, anul trecut, un randament de doar 5,7%, modest nu doar în comparație cu 2023 (cel mai bun din istorie) ci și comparativ cu evoluțiile piețelor în care plasează banii. Practic, acest rezultat a depășit doar cu puțin inflația, ceea ce înseamnă că câștigul real este aproape nul.

Principala cauză a acestei evoluții dezamăgitoare este foamea de bani a Guvernului, mai precis nevoia statutului de a se împrumuta pentru a acoperi deficitul bugetar uriaș, care s-a apropiat de 9% din PIB la final de 2024. Concret, pentru că 60% din activele gestionate de fondurile private de pensii(în fapt banii virați de aproape toți angajații din România) merg în titluri ale statului român, randamentele generale obținute de administratori au fost departe de creșterea medie a acțiunilor cotate la BVB (a doua formă de plasament ca pondere) sau de dobânzile oferite în prezent de stat penrru împrumuturile pe care le face.

Vezi AICI cu cât ți s-au înmulțit banii de pensie în funcție de fondul unde cotizezi

Mecanismul este simplu. Statul a ajuns să se împrumute din a doua parte a anului trecut la dobânzi mult mai mari față de 2023, adică a oferit randamente care se apropie de 8%, context în care cotațiile tilurilor mai vechi au scăzut substanțial, pentru că investitorii se îndreaptă întotdeauna către randamentele mai mari, vânzând deținerile cu dobânzi inferioare.

Cum portofoliile fondurilor de Pilon II sunt formate din titluri de stat cumpărate în diverse perioade, randamentul obținut din acestea a fost de doar 3 puncte procentuale din randamentul de 5,7%. Altfel, cele doar 23% din active plasate în acțiuni listate la BVB au generat 2 puncte procentuale. Despre evoluția foarte slabă a cotațiilor titlurilor vorbește și Asociația pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR). „Pe parcursul lui 2024, evoluțiile politico-economice au indus o volatilitate ridicată la nivelul tuturor instrumentelor financiare în care investesc fondurile de pensii private, afectând randamentul investițional al acestora. Valoarea titlurilor de stat ale României (în care Pilonul 2 investește circa două treimi din active) s-a apreciat în 2024 cu doar 2% (conform indicelui I29114RO calculat de Bloomberg).”, arată sursa citată.

Teoretic, titlurile de stat reprezintă cel mai sigur plasament, iar fondurile de pensii sunt obligate să își plaseze majoritatea activelor în împrumuturi date Guvernului. Practic, dacă deficitul nu scade, urmează o perioadă foarte proastă pentru fonduri

Trebuie precizat că fondurile de pensii nu investesc 60% din active în titluri ale statului român pentru că așa își doresc neapărat, ci pentru că sunt obligate să o facă, în condițiile în care ponderile celorlalte forme de plasament (în principal acțiuni și obligațiuni corporative) sunt limitate prin norme. Totuși, chiar și dacă nu ar fi existat aceste limite,  titlurile de stat ar fi fi avut oricum ponderea cea mai mare (deși cel mai probabil nu atât de mare), pentru simplul motiv că obligațiunile suverane sunt considerate cea mai sigură formă de plasament.

Citește și: Românii se înghesuie să împrumute statul cu dobânzi mult peste depozite. Reversul medaliei: Tranzacții și lichiditate în scădere la bănci și fonduri de investiții

În aceste condiții, dacă Guvernul nu reușește să scadă deficitul bugetar și mai ales în scenariul în care România va fi retrogradata la nivelul „junk”, adică nu se va mai putea împrumuta de pe piețe, umează o perioadă foarte dificilă pentru fondurile private de pensii, poate chiar un an cum a fost 2022, primul  în care banii din conturile contributorilor au scăzut. Aceasta pentru că, în lipsa unor măsuri de reducerea deficitelor statul se va împrumuta tot mai scump, generând același fenomen ca cel explicat mai sus, însă mult amplificat. Dacă la această ipoteză deloc improbabilă adăugăm și faptul că Bursa este în scădere pe început de 2025, rezultă un tablou nu foarte optimist pentru următoarea perioadă.

Românii au peste 30 de miliarde de euro în conturile de pensii private

Cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul 2) au ajuns la finele anului 2024 să administreze sume totale în valoare de 150,85 miliarde lei (30,3 miliarde euro), în creştere cu 19% faţă de 2023, potrivit calculelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Din aceste sume, aproape 30% reprezintă câştigul net obţinut din investiţiile realizate de administratorii fondurilor de pensii private, respectiv 44,3 miliarde lei (8,9 miliarde euro), în plus faţă de contribuţiile primite în administrare.

„În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscrişi 8,3 milioane de români, adică majoritatea populaţiei active a ţării. Jumătate (aproape 4,2 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuţiei de asigurări sociale CAS de 25%. Banii din Pilonul 2 sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare. Deja 720.000 de români au în conturile personale din Pilonul 2 sume de peste 50.000 lei fiecare”, arată estimările APAPR.

Totodată, pe întreaga durată de funcţionare (2008-2024), fondurile de pensii private din Pilonul 2 au înregistrat un randament mediu anual de 7,7%, mult superior ratei medii anuale a inflaţiei de 4,4% din aceeaşi perioadă, conform calculelor APAPR.