Guvernul de la Berlin estimează că Germania va înregistra în 2023 un deficit bugetar de 4,5%, dublu față de cât prognozase inițial

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cancelarul german Olaf Scholz anunţase, în septembrie, deblocarea a 200 de miliarde de euro pentru plafonarea preţurilor la energie, în ideea de a veni în sprjinul consumatorilor în contextul inflaţiei, care nu încetează să crească după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Un deficit de 4,5% din PIB este mai mult decât dublu faţă de nivelul calculat iniţial pentru 2023, conform Spiegel.

Ulterior, deficitul ar urma să scadă la 2% din PIB în 2024 şi apoi la 1,5% din PIB în 2025 şi în 2026, în contextul reducerii ajutoarelor de stat, susţine revista germană.

O sursă de la Ministerul de Finanţe a declarat pentru Reuters că nu comentează informaţiile publicate de Spiegel dar a precizat că este clar că măsurilor adoptate pentru a atenua impactul creşterii preţului energiei se vor reflecta în soldul bugetar total. De asemenea, oficialul a confirmat că deficitul va scădea după expirarea măsurilor, în 2024.

La prezentarea proiectului de buget al Germaniei pentru 2023, ministrul de Finanţe, Christian Lindner (foto), a descris revenirea ţării la austeritate prin reinstituirea ”frânei datoriilor” în bugetul pentru 2023 drept ”un semnal adresat Băncii Centrale Europene” (BCE) că prin reducerea datoriei Berlinul îşi aduce contribuţia la lupta împotriva inflaţiei, dar la aceasta mai trebuie să contribuie şi politica monetară.

”Dorim cu acest buget să trimitem un mesaj, iar acesta este că noi ne realizăm partea de contribuţie în lupta contra inflaţiei prin reducerea datoriei şi BCE trebuie să facă ceea ce consideră adecvat”, a declarat Lindner.

”Acest guvern are ambiţia de a reveni la frâna datoriei. Este ceva care necesită un mare efort”, a subliniat oficialul german.

Christian Lindner a mai semnalat că, pe lângă necesitatea de a respecta o normă constituţională, există raţiuni economice pentru revenirea la austeritate, una dintre acestea fiind creşterea ratei dobânzilor pe pieţe.

În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, ‘debt break’, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în „situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.