Guvernul prezintă cum se împart banii primiți de România prin intermediul SAFE. 9,53 de miliarde de euro merg spre înzestrarea Armatei și infrastructurii asociate

„În noiembrie noi am depus programul naţional, care a fost aprobat în prealabil de CSAT. V-am spus că are un buget total de 16,8 miliarde şi obiectivul principal care noi îl avem prin aceste achiziţii este să dezvoltăm industria de apărare a României. Acest lucru se poate face prin companiile publice pe care Ministerul Economiei le coordonează sau alte companii publice care pot avea un rol în industria de apărare, dar acest lucru se poate face, în special, şi cu industria privată din România. Şi aici mă gândesc la companii care astăzi poate nu activează în domeniul militar sau care nu au activitate în domeniul dual, dar care într-o situaţie în care în România s-ar produce mai multe echipamente din zona militară sau cu aplicare duală vor putea să intre în noi lanţuri de producţie şi de furnizare. (…) Ne dorim ca prin acest program, o măsură sau un procent cât mai mare din produse să se producă pe teritoriul naţional, prin companii publice sau private din România”, a afirmat Mihai Jurca într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Demersurile făcute și proiectele incluse în aplicația României pentru finanțare prin Programul SAFE au fost prezentate astăzi, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria de viceprim-ministrul, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, de secretarii de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu și Raed Arafat.

Finanțare prin credite oferită de SAFE va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 de miliarde de euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret) – 4,2 miliarde de euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională – 2,8 miliarde de euro.

Referitor la implicarea mediului privat, el a dat ca exemplu o companie care produce componente pentru domeniul auto şi care, intrând în programul SAFE, ar putea să facă o tranziţie către industria de apărare, producând acelaşi tip de componente, dar pentru echipamente militare şi cu specificaţii militare.

Unde se vor duce cele 16,6 miliarde de euro

Şeful Cancelariei premierului a prezentat şi o alocare pe domenii a celor peste 16 miliarde de euro.

„Dacă vorbim de sumele pe care noi le avem astăzi în aplicaţie şi pe care Comisia le-a aprobat, vorbim de 4,2 miliarde, care sunt alocate pentru infrastructura duală. (…) Acest program finanţează şi infrastructura duală şi vorbim de cele două capete de autostradă, Paşcani – Siret, Paşcani – Ungheni, care vor fi finanţate din acest mecanism şi aici avem o alocare de 4,2 miliarde de euro. Sunt componente de infrastructură extrem de importante, nu doar pentru dezvoltarea acelei zone, sunt componente extrem de importante şi pentru mobilitatea militară. Avem 9,6 miliarde alocaţi Ministerului Apărării Naţionale – şi domnul vicepremier vă va prezenta ce presupun aceste sume – şi avem 2,8 miliarde de euro alocate Ministerului Apărării, zonei de apărare civilă, cât şi instituţiilor din zona de siguranţă şi securitate naţională”, a detaliat Jurca.

El a menţionat că programul naţional SAFE este coordonat de Cancelaria prim-ministrului în cadrul unui grup instituţional, din care mai fac parte Administraţia Prezidenţială, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Economiei şi Digitalizării şi instituţii invitate: Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Transporturilor, SIE, STS, SPP şi Ministerul Justiţiei.

Potrivit acestuia, grupul va centraliza cerinţele operaţionale, adică ministerele vor trimite o serie de specificaţii tehnice în legătură cu fiecare tip de achiziţie sau program şi acestea vor fi puse cap la cap cu cerinţele de cooperare.

„Asta înseamnă cerinţele pe care Ministerul Economiei le stabileşte, pentru ca un procent cât mai mare din aceste achiziţii să fie produse în România. Cele două se vor pune într-un singur document, urmând ca, mai departe, noi să facem un document comun şi pe baza acestuia să întocmim cerinţele operaţionale şi cerinţele de cooperare, pe care le vom supune aprobării CSAT, urmând ca după această aprobare, fiecare instituţie, fiecare minister să înceapă procedurile pentru a contracta programele pe care le are în aplicaţie”, a precizat Jurca.

Care sunt cerințele Comisie Europene

Jurca s-a referit şi la cerinţele Comisiei Europene, care a insistat ca achiziţiile să fie făcute în comun de diferite state membre, pentru toate achiziţiile care sunt individuale sau specifice unui anumit stat existând un termen maxim pentru aprobare.

„Termenul este finalul lunii mai a acestui an, până la care proiecte care ţin strict de nevoile pe care le-a identificat o instituţie sau alta şi care nu se regăsesc în nevoile altor state membre care deţin proiecte naţionale vor trebui să fie contractate astfel încât până în 2030 să putem să facem toate cheltuielile şi plăţile pentru acest program”, a explicat el.

Mihai Jurca a detaliat şi paşii în plan extern în privinţa aprobărilor finale pentru programul SAFE.

„La 15 ianuarie, Comisia a anunţat aprobarea primului val de finanţare, din care a făcut parte şi România şi în continuare Consiliul European urmează să adopte deciziile pentru punerea în aplicare. (…) Paşii următori în plan extern – Consiliul European adoptă deciziile şi pune în aplicare decizia Comisiei, ceea ce noi sperăm să se întâmple în luna februarie. Semnarea acordului de împrumut, tot în luna februarie; ea poate merge până în luna martie, dar Comisia ne-a comunicat că va avea intenţia să accelereze cât de mult acest proces şi să semnăm în martie acordul de împrumut”, a spus Jurca.

Ce bani va primi Armata

„Prin acest mecanism, de fapt, va exista o cooperare prin care companii cu licențe, cu tehnologii de ultimă generație, vor fi aduse în aceeași curte cu fabrici din industria națională de apărare”, a explicat vicepremierul Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, care a oferit și detalii despre proiectele din domeniu.

”Sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 de miliarde de euro. Dintre cele 21 de proiecte, 10 sunt cu achiziții în comun cu alte state, 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român”, a subliniat Radu Miruță.

Armata va desfășura 21 de programe de achiziții militare, în valoare de 9,53 de miliarde de euro, zece dintre acestea fiind proiecete de achiziție în comun cu alte state, iar 11 sunt achiziții individuale ale Armatei.

Printre proiectele de achziții în comun se numără achiziții de sisteme antiaeriene cu rachete Mistral, în valoare de 625 de milioane de euro, cumpărate cu Franța și în comun cu alte șase state. Tot în comun vor fi achiziționate și 12 elicoptere H225 produse în Franța, precum și 12 sisteme radare din aceeași țară.

Echipamentele pe care le va cumpăra Armata

Transportoare blindate de personal 8×8 / Piranha 5 – 139 de 761.200.000 de euro
Platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți – min 1.370 vehicule 471.505.000 de euro
Post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă – 2 sisteme 160.000.000 de euro
Vedetă de intervenție pentru scafandri -2 nave 57.000.000 de euro
Navă de patrulare maritimă (OPV) – 2 700.000.000 de euro
Elicoptere multi-misiune H225M – minim 12 852.000.000 de euro
Sisteme de rachete navale Naval Strike Missile (NSM) – 7 sisteme 207.000.000 de euro
Armele și muniția individuală de infanterie la standard NATO – Aproximativ 240.000 de armament individual 439.860.000 de euro
Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile – MLI – 198 de vehicule 2.983.566.000 de euro
Sistem integrat de simulare reală de antrenament – 1 sistem 94.500.000 de euro
Platformă software pentru sistemele C4ISR – 70 de instanțe 19.000.000 de euro
Sistem portabil de apărare aeriană – MANPAD – 231 de sisteme cu 934 de rachete (n.r. Mistral) 625.560.000 de euro
Șapte sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă cu capabilități C-UAS și C-RAM (SKYNEX), dislocabil – 7 sisteme 476.000.000 de euro
Două sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă (V-SHORAD) cu capabilități C-UAS și C-RAM Skyranger 35mm, mobil – 2 sisteme 330.000.000 de euro
12 sisteme de descoperire radar cu bătaie medie – 12 sisteme 258.000.000 de euro
Trei sisteme de rachete sol-aer cu rază medie ( SBAMD(L)-MR / SBAMD(L)-M-MR) – 3 sisteme 450.000.000 de euro
Sisteme de lovire cu muniție loittering – 70 de sisteme 147.000.000 de euro
Două sisteme navale de apărare Antiaeriană cu Rază Foarte Scurtă cu Capabilități C-UAS și C-RAM (Millennium) – 2 sisteme 36.000.000 de euro
Sistemul de drone pentru supraveghre și culegere de informații din clasa 1, mini-UAS – 56 de sisteme / 22 deja contractate 45.770.000 de euro
Muniție de 35 mm prin NSPA (CRAM – Oerlikon + Skyranger) – 87.000 de lovituri 23.150.000 de euro
Muniție de 35 mm (CRAM – Oerlikon + Skyranger, inclusiv muniție cu explozie programabilă de tip AHEAD) – 400.000 lovituri 393.275.000 de euro.

Pe ce se duc banii alocați Ministerului Afacerilor Interne

Pentru proiectele Ministerului Afacerilor Interne sunt alocate 1,3 miliarde de euro, fonduri prin care se dorește consolidarea unor elemente critice de capabilitate și crearea unor baze de operare sustenabile. Contribuția MAI este structurată pe capabilități care susțin atât securitatea internă, cât și protecția populației.

Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a arătat că, prin aceste investiții, MAI urmărește să mențină ordinea publică și protecția populației în condiții extreme, să protejeze infrastructura critică și continuitatea serviciilor esențiale, să gestioneze evacuarea, fluxurile de populație și situații cu victime în masă, să asigure comunicații, comandă și reziliență.

În ceea ce privește protecția civilă, suma alocată este de aproximativ 900 de milioane de euro, România fiind una dintre puținele țări care beneficiază de includerea acestei componente în Programul SAFE.

„Printre proiecte vorbim de protecția personalului în misiuni cu risc ridicat, armament pentru toate structurile, drone și sisteme anti-drone, capabilități de observare, sisteme de comunicații critice comandă și control capabilități de protecție cibernetică. Miza MAI este că în acest proiect trebuie să avem o continuitate, toate ducând la o reziliență din partea structurilor statului”, a precizat Bogdan Despescu.

La rândul său Raed Arafat a anunțat că vor fi cumpărate echipamente care nu sunt destinate unui singur scop, ci mai multor.

„Suma alocată apărării civile e de circa 900 milioane euro si Romania e una din puținele tari care a inclus partea de protectie civila. Proiectele noastre merg catre mai multe direcții:

Conceptul de victime multiple: capabilități de transport în masa sau a victimelor multiple, nu doar o victima pe masina, si pe mai multe cai de transport. „E vorba de ambulante e transport, un tren de intervenție și transport pentru 200-300 de persoane. Avioane multi-rol pe care le va deține MAI, care vor fi folosite pentru transport multiple victime, transport echipamente, cautare-salvare. Vor fi 7 elicopetere de categoria mediu-greu, 5 elicoptere de nivel ușor-mediu care vor fi folosite cu scop de transport medical de maxim 2 persoane. Un simulator de zbor pentru categoriile de elicoptere pe care le avem, dar și două șalupe de cautare salvare fluviale”, a spus Arafat.

„Pe conceptul de drone și roboti, vorbim de 8 roboți, sisteme de drone pentru stingerea incendiilor și de minidrone care pot cauta în cladiri prăbușite”, a mai declarat el.

Echipamentele pentru MAI

Complet mobil cu capacitate de management fatalități în masa – 2 buc;
Autospecială transport personal și victime multiple (ATPVM)- 110;
Ambulanță transport înalt contagioși- 5;
Tren de intervenție (ERT – MEDEVAC cu o capacitate de 200-300 pacienți, incluzând victime critice) – 1;
Avion multirol – capacitate medical, tactică și logistică -2;
Simulator zbor H135, S70M-1;
Șalupă SAR – 2;
Sisteme (corturi) de protecție colectivă (ColPro)- 15;
Container HAZMAT-15;
Echipament protecție individuală nivel A/- 900;
Echipament complet protecție individuală nivel C-12.000;
Dozimetru electronic individual -8.000;
Container decontaminare populație- 15;
Container decontaminare infrastructură și tehnică -15;
Dispozitiv de scanare muniție și identificare exploziv -42;
Detector de muniție rămasă neexplodată -42;
Costum protecție pirotehnică -42.
Roboți de intervenție CBRN -8;
Sistem drone pentru stingerea incendiilor – 2;
Drone destinate identificărtii posibilelor victime si a focarelor ascunse -45;
Generator de curent electric 250 kVA – 100;
Generator de curent electric 450 kVA -50;
Generator de curent electric 700 kVA -50.
Elicopter multirol mediu-greu 4.5-9.0 tone MTOW -7;
Elicopter mediu-usor 3.2-7.0 tone MTOW – 5;
Autocamion intervenție – 85;
Complet tabără mobilă (igienă și potabilizare apă) – 42.
Autospecială de comunicații -20;
Sistem național integrat de avertizare și alarmare -1;
Stație radio VHF -5.000;
Stație radio TETRA -14.000.
Autoatelier mobil -15;
Cisternă combustibil -4;
Autospecială operativă (SUV 4×4) -150;
Vehicul de transport al trupelor configurație 16+1 -42.