Guvernul s-a încurcat în execuţiile Fondului Sănătăţii cu venituri de peste 28 miliarde lei deja: ar avea deficit, după datele CNAS. Excedent, după datele MFP

Ce e FNUASS şi de ce e importantă execuţia bugetului Fondului Sănătăţii

Răspunsul scurt: îţi arată ţie, cetăţeanul plătitor de CASS, ce efecte a avut lărgirea bazinului de plătitori de CASS prin Legea 141 din 2025, şi nu numai prin acest act normativ, dacă a contat adică a avut deficit sau excedent Fondul Sănătăţii şi cum sunt cheltuiţi banii tăi.

Acum, răspunsul in extenso:

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depăşeşte acest nivel (de 3.000 de lei), dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte, prin intermediul Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară, CASMB, CASAOPSNAJ, medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Economica.net, singura publicaţie din România care analizează execuţia FNUASS, vă arată lunar cele mai importante concluzii despre impactul Legii 141/2025 asupra bugetului Fondului Sănătăţii (Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătaţii), actul normativ care a adus cele mai profunde schimbări finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate din ultimii 27 de ani, după cum am arătat deja.

Cea mai recentă execuţie a bugetului Fondului Sănătăţii vizează primele patru luni ale anului 2026.

Concluzii

Execuţia bugetului FNUASS e publicată întâi de Ministerul de Finanţe Publice (MFP) în cadrul bugetului general consolidat.
Ulterior, la solicitarea Economica.net, execuţia FNUASS e publicată şi pe site-ul CNAS, într-o formă mai extinsă şi detaliată decât la MFP.

În primele patru luni ale anului 2026, FNUASS a avut excedent, dacă ne bazăm analiza pe execuţia Fondului Sănătăţii, publicată de MFP.
În aceeaşi perioadă, FNUASS a avut deficit, dacă ne bazăm analiza pe execuţia Fondului Sănătăţii, publicată de CNAS.

Diferenţa dintre valoarea aferentă „veniturilor totale ale FNUASS” în primele patru luni, asumată de MFP, şi cea asumată de CNAS e de 102 milioane de lei în plus la cea din datele oficiale ale MFP. Această diferenţă în plus de 102 milioane de lei explică de ce FNUASS are excedent în datele oficiale ale MPF şi deficit, în datele oficiale ale CNAS, arată analiza Economica.net.

Economica.net a studiat cu acribie execuţia FNUASS din cele două surse oficiale – MFP şi CNAS – şi am descoperit că indicatorii ale căror valori conduc la excedent, în datele oficiale ale MFP, respectiv la deficit în datele oficiale ale CNAS, sunt următorii:

• venituri totale ale FNUASS în primele patru luni
• venituri din contribuţii de asigurări la FNUASS în primele patru luni, arată analiza Economica.net.

Valorile celorlaţi indicatori din execuţia FNUASS sunt aceleaşi la MFP şi la CNAS, arată analiza Economica.net.

Începem cu datele Ministerului de Finanţe:

FNUASS a avut venituri totale de 28,52 de miliarde de lei, arată execuţia asumată de MFP, studiată de Economica.net.
Cea mai mare pondere în veniturile totale ale FNUASS sunt veniturile din contribuţii de asigurări (în special CASS), după cum Economica.net arată în analizele lunare despre subiect.
Veniturile din contribuţii de asigurări sunt în cuantum de 26 de miliarde de lei, potrivit execuţiei publicate de MFP, analizate de Economica.net.

FNUASS a avut excedent de 76 de milioane de lei, în primele patru luni, dacă ne bazăm analiza pe datele MFP.

Spre comparaţie, iată cum se vede execuţia FNUASS, în aceeaşi perioadă – primele patru luni din 2026, la CNAS:

FNUASS a avut venituri totale de 28,42 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2026, arată analiza Economica.net pe baza datelor CNAS.

Veniturile realizate din contribuţiile de asigurări se ridică la 25,86 miliarde de lei în perioada ianuarie – aprilie 2026, potrivit datelor CNAS, analizate de Economica.net.

FNUASS a avut deficit de 26,9 milioane de lei (aproape 27 de milioane de lei), în primele patru luni din 2026, arată analiza Economica.net pe baza datelor oficiale ale CNAS.

La partea de cheltuieli din FNUASS, valorile principalilor indicatori de plăţi făcute din FNUASS sunt aceleaşi la CNAS şi la MFP, arată analiza Economica.net. Am comparat valorile din cele sursele oficiale CNAS şi MFP ale indicatorilor: plăţi totale, cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, transferuri între unităţi ale administraţiei publice, asigurări şi asistenţă socială, cu precizarea importantă că în execuţia FNUASS de la MFP sunt mai puţini indicatori măsuraţi decât în cea publicată de CNAS.

Indicatorii din execuţia FNUASS sunt măsuraţi la fel de CNAS şi MFP şi valorile aferente lor ar trebui şi chiar sunt aceleaşi în execuţiile corespunzătoare altor perioade de timp.

Vom publica răspunsurile CNAS şi MFP îndată ce le vom obţine.