Guvernul s-a pregătit pentru cel mai pesimist scenariu în cazul epidemiei de coronavirus: dă 44 de milioane de euro pe stocuri de urgență

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) primește 220 de milioane de lei, din Fondul de Rezervă al Guvernului, ca să cumpere, în regim de urgență, echipamente și consumabile medicale de strictă necesitate în cazul unei epidemii de coronavirus. Stocul de urgență va cuprinde 7 milioane de combinezoane, viziere de protecție, măști și mănuși de unică folosință, peste 29.000 de litri de dezinfectant pentru mâini, suprafețe, dispozitive medicale și 110 camere de izolare cu presiune negativă. Guvernul se pregătește pentru două scenarii în cazul unei epidemii de coronavirus: primul, în care evoluția epidemiei în România este maximală, în toată țara, simultan, pentru o perioadă de trei luni, și cel de-al doilea - în care evoluția se întinde, în aceleași condiții, pe o perioadă de un an.
Cristina Şomănescu - mar, 04 feb. 2020, 11:54
Guvernul s-a pregătit pentru cel mai pesimist scenariu în cazul epidemiei de coronavirus: dă 44 de milioane de euro pe stocuri de urgență

Guvernul se pregătește pentru o epidemie de coronavirus, având în vedere „contagiozitatea extrem de înaltă a virusului care nu poate fi ținută sub control în lipsa unor echipamente specializate de protecție pentru personal și pentru efectuarea transportului izolat al persoanelor afectate, coroborat cu faptul că România va găzdui, în luna iunie 2020, meciuri de fotbal din cadrul Campionatului European de Fotbal (EURO 2020), fapt care crește riscul la îmbolnăvire și determină luarea unor măsuri urgente de pregătire în gestionarea cazurilor de infecții cu noul virus, se arată în Ordonanță de urgență a Guvernului privind Stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei.

În acest sens, Guvernul alocă IGSU, din Fondul de Rezervă, 220 de milioane de lei ca să cumpere:

  • 7 milioane de combinezoane, viziere de protecție, măști și mănuși de unică folosință – câte 1,75 de milioane de bucăți din fiecare dintre aceste produse.
  • 200 de ventilatoare medicale și 200 de monitoare medicale;
  • 800 de injectomate;
  • 9.000 de litri de dezinfectant TP1 pentru mâini;
  • 9.000 de litri de dezinfectant TP2 pentru dezinfecţia de nivel înalt a suprafeţelor critice;
  • 5.100 de litri de dezinfectant pentru suprafeţe noncritice și 5.100 de dezinfectant pentru suprafeţe semicritice;
  • 900 de litri de dezinfectant TP2 ultrarapid, gata preparat, pentru suprafeţe şi dispozitive – aparate medicale critice;
  • 110 camere de izolare cu presiune negativă, se arată în proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind Stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantine, pus în dezbatere publică de MAI.

„În baza analizei realizată de reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și ai Ministerului Apărării Naționale, țara nostră este deficitară în asigurarea echipamentelor necesare intervenției pentru transportul pacienților suspicionați sau confirmați cu noul Coronavirus, respectiv: echipamente de protecție formate din combinezoane, vizieră, mănuși de unică folosință și măști FFP2) echipamente de terapie intensivă (ventilatoare), camere de izolare și izolete de transport pe targă.

Ca urmare a măsurilor discutate atât la nivelul grupului de experți stabilit prin Ordinul ministrului sănătății nr. 85/2020, cât și la în cadrul ședinței Grupului de suport tehnico-știintific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, Departamentul pentru Situații de Urgență a realizat o evaluare a necesarului de echipamente și consumabile necesare a fi achiziționate în regim de urgență, respectiv: echipamente de protecție a personalului (PPE), camere de izolare cu presiune negativă, izolete cu presiune negativă pentru transport pe targă, seturi de suport cardio respirator compuse din ventilator, monitor și câte patru injectomate, substanțe dezinfectante și filtre pentru echipamentele de izolare.

Scenariul pe care s-a realizat evaluarea a fost stabilit, încă de la început, la nivel maximal, considerând că trebuie să fim pregătiți pentru nivelul maxim de risc (”worst case scenario”) și să existe inclusiv stocuri de rezervă de cel puțin 10% din necesar la nivel regional, dublate de stocuri la nivel național de cel puțin încă 10% față de necesarul calculat. S-au realizat calculele pentru două variante: prima în care evoluția epidemiei în România este maximală, în toată țara, simultan, pentru o perioadă de trei luni, și cea de-a doua – în care evoluția se întinde, în aceleași condiții, pe o perioadă de un an.

Pentru asigurarea rezilienței, sunt necesare stocurile pentru activitatea operativă, la nivelul unităților utilizatoare, stocuri la nivel regional care pot să supleeze un eventual consum crescut în una dintre localitățile din regiune, precum și stocuri la nivel național care să alimenteze stocurile regionale care sunt utilizate intensiv.
Din analiza realizată la nivelul DSU, pentru a face față riscurilor evidențiate de evoluția epidemiei cu noul coronavirus, rezultă că ar trebui să existe cel puțin două camere de izolare pentru fiecare dintre cele 57 de spitale care au în structură unități de primiri urgențe (una în secția de boli infecțioase sau terapie intensivă, după caz, și una la nivelul UPU), precum și câte două izolete de transport pentru fiecare județ, plus încă 10 izolete la nivelul municipiului București. Față de situația existentă, ar mai trebui deci achiziționate minimum 110 camere de izolare și încă 50 de izolete de transport.

De asemenea, stocurile de urgență medicală sunt necesar să fie folosite și în următoarele situații:

  • pericol potențial, iminența amenințării ori apariția unei epidemii pe teritoriul național;
  • instituirea stării de urgență pentru sănătatea publică la nivel internațional;
  • activități de instruire și pregătire de specialitate a personalului implicat în acțiuni de prevenire și răspuns, organizate pe plan național sau internațional, în domeniul asistenței medicale de urgență;
  • intervenția operativă prin Mecanismul european de protecție civilă.
  • interventii la accidente colective”, se arată în proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind Stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantine.

Epidemia de infecții virale cu noul coronavirus (2019-nCoV) a început în regiunea Wuhan din Republica Populară Chineză în luna decembrie 2019. Primele cazuri suspectate au fost raportate oficial la Organizația Mondială a Sănătății la 31 decembrie 2019, la pacienți la care boala se declanșase în urmă cu trei săptămâni, la 8 decembrie 2019. Ulterior a fost identificat ca agent patogen un coronavirus cu ARN monocatenar, cu sens pozitiv, bazat pe secvențiere genomică a unui eșantion de la o persoană cu pneumonie.
Virusul s-a răspândit ulterior în alte provincii din Republica Populară Chineză continentală și alte țări, inclusiv Thailanda, Japonia, Coreea de Sud, Australia, Franța și Statele Unite.

La 28 ianuarie 2020, existau 4.590 de cazuri de infecție confirmate, dintre care 4.527 se aflau în Republica Populară Chineză continentală.
Numărul de decese provocate de noul coronavirus din Republica Populară Chineză a ajuns, la data de 28 ianuarie 2020, la 106, cu sute de noi pacienți care sunt infectați, în ciuda măsurilor de carantină și a restricțiilor severe de transport în jurul zonelor afectate, care au fost luate de către autoritățile chineze, într-un efort fără precedent de limitare a transmiterii infecțiilor.

Tot pe 28 ianuarie, Organizația Mondială a Sănătății și-a autocorectat evaluarea din data de 26 ianuarie, în care riscul epidemiei cu noul coronavirus la nivel global era apreciat ca fiind moderat, astfel încât acum riscul este considerat ”foarte ridicat în China, ridicat la nivel regional și ridicat la nivel global”.

Pe 30 ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății declară stare de urgență pentru sănătatea publică cu impact internațional.
De asemenea, recomandările OMS prevăd ca toate țările să fie pregătite pentru gestionarea infecțiilor cu noul virus, inclusiv supravegherea activă, depistarea timpurie, izolarea și tratamentul cazurilor, urmărirea contactelor și prevenirea răspândirii continue a infecției, conform proiectului de OUG antemenționat.

Te-ar mai putea interesa și
Rafila, despre eliminarea impozitului pe concediile medicale: Trebuie judecat cu precauţie. Se face o analiză
Rafila, despre eliminarea impozitului pe concediile medicale: Trebuie judecat cu precauţie. Se face o analiză
 Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, joi, referitor la posibilitatea eliminării impozitului pe concediile medicale, că această problemă trebuie "judecată cu precauţie",......
Primul drum de mare viteză inaugurat în 2024: A fost deschisă circulația pe DEx16 Oradea – A3 VIDEO
Primul drum de mare viteză inaugurat în 2024: A fost deschisă circulația pe DEx16 Oradea – A3 VIDEO
CNAIR a deschis circulația joi, la ora 15:00, pe drumul de mare viteză DEx16 Centura Oradea - A3, a informat Cristian Pistol, ...
Exporturile UE de ciocolată au crescut anul trecut cu 35% faţă de 2013 – date Eurostat
Exporturile UE de ciocolată au crescut anul trecut cu 35% faţă de 2013 – date Eurostat
Statele membre ale Uniunii Europene au exportat anul trecut în ţările din afara blocului comunitar 867.000 de tone de ...
Burduja: România are cel mai mic preţ din regiune la energie electrică
Burduja: România are cel mai mic preţ din regiune la energie electrică
România are un preţ la energie electrică cel mai mic din regiune, fiind un efect al investiţiilor în "energie verde, ...