Guvernul scoate de la naftalină proiectul AGRI, în contextul creşterii livrărilor de LNG către Europa

Oficialii români au spus, în Azerbaijan, că proiectul Azerbaidjan - Georgia - România Interconnector (AGRI) rămâne important pentru România şi că a fost finalizat studiul de fezabilitate care arată că realizarea lui este rentabilă.
Mihai Nicuţ - lun, 13 aug. 2018, 18:31
Guvernul scoate de la naftalină proiectul AGRI, în contextul creşterii livrărilor de LNG către Europa

„Proiectul AGRI este o iniţiativă unică în regiunea Mării Negre, atât pentru componenta de securitate energetică, prin diversificarea surselor şi a rutelor, cât şi prin componenta de cooperare regionale, care este un scop comun al Uniunii Energetice. Din aceste cauze, AGRI rămâne un proiect important pentru România şi pentru Uniunea Europeană. La o scară mai mare, AGRI arată contribuţia pe care gazele naturale lichefiate (LNG) o poate aduce la securitatea energetică a Uniunii Europene, în linie cu strategia UE pentru LNG şi rezervele de gaze”, a spus Tudorache, citat de presa azeră.

Proiectul AGRI (Azerbaidjan – Georgia – România Interconnector) a fost demarat în 2010 şi îşi propunea transportul gazelor naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului şi Georgiei, şi traversarea Mării Negre cu ajutorul navelor metaniere. Ulterior, presupunea construcţia a două terminale de lichefiere (pe coasta georgiană a Mării Negre şi la Constanţa. Odată ajunse în România, gazele lichefiate ar urma să fie regazeificate şi transportate mai departe, din conducte, spre restul Europei. La capacitate maximă, AGRI ar fi permis transferul a circa 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an din zona caspică spre Europa, reducând semnificativ dependenţa continentului de gazele ruseşti.

Proiectul nu a fost demarat nici în ziua de azi, el a fost propus spre finanţare Comisiei Europene, dar nu a fost acceptat şi, în aceste condiţii, acţionarii luau în calcul o actualizare a studiului de fezabilitate, potrivit unei informări publice a Ministerului Energiei referitoare la piaţa de gaze din România, făcută publică în noiembrie 2017. Aceasta ar putea presupune realizarea unui terminal plutitor prin care gazele lichefiate să fie re-gazificate, variantă care nu era luată în calcul în proiectul iniţial.

Citeşte şi:

Noua lovitură a statului la adresa Petrom. Compania va plăti redevenţa pentru ţiţeiul extras din România în funcţie de preţul petrolului de la Londra

Aflat în Azerbaidjan, Tudorache a afirmat că studiul de fezabilitate a fost finalizat, cu concluzii pozitive în ambele scenarii de capacitate, dar nu a dat mai multe detalii. În planurile iniţiale, capacitatea despre care se vorbea pentru AGRI varia între 2 şi 8 miliarde de metri cubi pe an.
El a mai spus că proiectul este cu atât mai important în contextul descoperirilor de gaze din Marea Neagră şi a debutului construcţiei conductei BRUA, care, astfel, ar putea duce în Europa şi gaze azere.

În ceea ce priveşte finanţarea, Tudorache a dat ca programele europene (Common Interest Projects (CIP), Energy Community Common Interests Projects (ECCIP) şi Mutual Interest Projects (MIP)), dar a vorbit şi despre accesarea de bani de la bănci specializate în proiectele de infrastructură energetică.

Costul proiectului AGRI a fost estimate  la 1,2-4,5 miliarde de euro, în funcție de capacitatea terminalelor, iar acţionarii companiei de proiect sunt Romgaz, Socar (Azerbaidjan), Georgian Oil and Gas Corp. (Georgia) şi MVM (Ungaria).

Din ce în ce mai mult LNG pentru Europa

Secretarul de stat de la Bucureşti a vorbit despre creşterea livrărilor de LNG în Europa, trend care este aşteptat să continue şi în anii viitori, în condiţiile în care ele vor reduce dependenţa energetică a UE de gazele ruseşti.
Într-adevăr, potrivit unei informări a Comisiei Europene, în ultimul an a crescut volumul livrărilor de LNG americane către Europa.De la sosirea în portul Sines din Portugalia a primei nave care transporta gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA, în aprilie 2016, şi până în 9 august, importurile UE de LNG din SUA au crescut de la zero la 2,8 miliarde metri cubi, se arată într-un comunicat Comisiei Europene.

În declaraţia comună UE – SUA convenită în 26 iulie la Washington, în urma întâlnirii dintre şeful statului american, Donald Trump, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a convenit întărirea cooperării strategice în domeniul energiei între SUA şi UE. În acest context, UE va majora cantitatea de LNG importate din SUA, pentru a-şi diversifica livrările de energie şi a le face mai sigure. Prin urmare, SUA şi UE vor colabora pentru a facilita comerţul în domeniul gazelor naturale lichefiate.

Citeşte şi:

Serinus Energy, firma înfiinţată de cel mai bogat polonez, care a găsit gaze în România, ar putea intra în lichidare

„UE s-a pregătit să faciliteze mai multe importuri de LNG din SUA. Majorarea exporturilor de gaze naturale lichefiate din SUA, dacă preţul este competitiv, ar putea juca un rol important şi strategic în furnizarea de gaze către UE, dar şi Washingtonul trebuie să renunţe la restricţiile impuse la exporturile de lNG. Ambele părţi au mult de câştigat lucrând împreună în domeniul energiei”, a afirmat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Uniunea Europeană a cofinanţat sau s-a angajat să cofinanţeze proiecte de infrastructură LNG în valoare de peste 638 de milioane de euro. Pe lângă capacitatea existentă de stocare de 150 de miliarde metri cubi din UE, blocul comunitar sprijină 14 proiecte de infrastructură LNG, care vor majora capacitatea cu încă 15 miliarde metri cubi până în 2021, sprijinind importurile din SUA.

Într-adevăr, în perioada 2013-2018, au fost construite în Europa cinci terminale de LNG, cu o capacitate totală de 26,5 miliarde de metri cubi pe an, dintre care jumătate îi revine terminalului de la Dunkerque, din Franţa. Alte trei terminate sunt în construcţie (două în Spania şi unul în Grecia-Revithoussa, aici vorbind despre o creştere a capacităţii de la 5 la 7 miliarde mc. În ceea ce priveşte cele aflate în proiect şi care sunt incluse în lista PCI, adică a proiectelor de interes comun, finanţate de UE, în care ar fi trebuit să intre şi AGRI, există şase astfel de terminale: Croaţia (insula Krk), nordul Greciei, Cipru, Suedia (la Goteborg), Polonia (Świnoujście, extindere de la capacitate de la 2,5 la 7,5 miliarde mc) şi Irlanda (Shannon).

Te-ar mai putea interesa și
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 123,99 de milioane de lei lei (24,93 de milioane de euro), în......
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost suprasubscris cu peste 330%
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost ...
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat astăzi ...