Guvernul şi banca centrală din Bulgaria, în conflict din cauza fondului public de pensii

Planul are rolul să majoreze veniturile statului şi să contribuie la rambursarea datoriilor, dar banca centrală consideră că va pune în pericol ratingul Bulgariei şi va seca rezervele necesare pentru evitarea presiunilor asupra consiliului monetar prin care leva este tranzacţionată strict în raport cu euro.

Este pentru prima oară de la formarea actualului Cabinet, în 2009, când banca centrală critică politica guvernamentală.

„Scăderea rezervelor fiscale va priva Bulgaria de un mecanism important de apărare şi va provoca o retrogradare a ratingului”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

Bulgaria a reuşit să traverseze recesiunea economică mondială din 2009 fără să se împrumute pe pieţele internaţionale, în special datorită rezervelor bugetare mari pe care ţara este obligată să le deţină pentru a menţine consiliul monetar leva-euro.

Guvernul a dus o politică fiscală prudentă şi a impus economii bugetare pentru reducerea deficitului bugetar de la 4% din PIB în 2010 la 1,3% în acest an.

Executivul vrea ca „Fondul de Argint”, cu active de circa 2 miliarde de leva (1,3 miliarde dolari) să investească în acest an până la 30% din fonduri în titluri de stat şi obligaţiuni. Procentajul ar trebui să crească treptat până la 70%, în 2016.

Fondul suveran a fost înfiinţat în 2008 din cauza temerilor că sistemul de pensii nu se mai poate finanţa singur şi va începe să plătească pensii începând din 2028, când se estimează că deficitul din sistem va atinge punctul maxim, din cauza îmbătrânirii populaţiei.

Acest fond a efectuat plasamente, de la înfiinţare, în depozite cu dobânzi mici, la banca centrală, dar guvernul consideră că politica acestuia trebuie să fie mai puţin conservatoare.

„Managementul responsabil al fondurilor publice necesită nu doar o profitabilitate nominală pozitivă, ci şi una reală”, se arată într-un comunicat al guvernului.

Planul, care necesită acordul Parlamentului, ar ajuta guvernul să obţină fondurile necesare răscumpărării unor obligaţiuni în valoare de 818 milioane de euro, care ajung la maturitate în ianuarie anul viitor, dar şi să finanţeze deficit bugetar de 1,3% din PIB.

Banca centrală cere însă guvernului să renunţe la acest plan, considerând că implică riscuri semnificative atât pentru activele fondului, cât şi pentru stabilitatea financiară a ţării.