Guvernul spaniol a adoptat o reformă a pensiilor fără a provoca proteste în stil francez

Planul a fost aprobat de consiliul de miniştri de la Madrid joi, dar trebuie să treacă de Parlament, unde guvernul minoritar al premierului Pedro Sanchez este adesea susţinut de partide mai mici.

Reforma pensiilor îndeplineşte o cerere a Uniunii Europene, care a impus ca noile alocări de fonduri din Planul naţional de redresare şi rezilienţă să depindă de aceasta. De asemenea, reforma are drept obiectiv asigurarea faptului că sistemul de pensii rămâne sustenabil din punct de vedere financiar, în contextul în care ieşirea la pensie a generaţiei aşa-numite „baby boomers”, care include persoanele născute între 1946 şi 1964, este iminentă.

Printre alte lucruri, veniturile din fondul de pensii vor fi ameliorate printr-o creştere lentă, dar constantă a contribuţiilor. În acelaşi timp, subvenţiile de la stat şi pensiile mici vor fi majorate.

Introducerea unei „cote de solidaritate” reprezentând contribuţii sociale ale persoanelor cu venituri mari este de asemenea avută în vedere.

Liderul Partidului Popular (PP) de opoziţie, Alberto Nunez Feijoo, a respins în primul rând plănuita creştere a contribuţiilor, catalogând-o drept „o nouă taxă pe muncă şi talent”. Partidul său a anunţat că va reforma din nou sistemul de pensii dacă va câştiga alegerile de la sfârşitul anului şi va reveni la putere.

Spre deosebire de Franţa, unde guvernul lui Emmanuel Macron s-a confruntat cu proteste masive în demersul său de a trece o reformă a pensiilor, în Spania nu au existat astfel de conflicte sociale, în pofida dezbaterilor încinse.

Reforma franceză va duce la creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. În Spania, pe de altă parte, vârsta de ieşire la pensie nu este o chestiune arzătoare, întrucât a fost crescută gradual din 2013 şi va ajunge la 67 de ani până în 2027.