Guvernul turc e optimist că revenirea sectorului turistic va reduce cu aproape o treime deficitul de cont curent al țării

Decalajul dintre venituri şi cheltuieli ar urma să se reducă până la 22-25 de miliarde de dolari în decembrie, de la aproximativ 36 de miliarde de dolari în luna martie, a spus Lutfi Elvan, având în vedere că Guvernul de la Ankara mizează pe creşterea turismului intern începând de luna viitoare. Atunci autorităţile intenţionează să accelereze vaccinarea, odată cu sosirea a 30 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech.

Cu toate acestea vizitatorii de pe pieţe importante pentru Turcia, cum sunt de exemplu Marea Britanie şi Rusia, nu consideră deocamdată Turcia drept o destinaţie sigură din cauza numărului ridicat al cazurilor de infecţie cu coronavirus.

Anul trecut, Turcia a înregistrat cel mai mare deficit de cont curent de după 2017, după ce expansiunea creditului promovată de Guvern a impulsionat cererea pentru importuri în timp ce exporturile au fost afectate de pandemie.

Ministrul Finanţelor, Lutfi Elvan, a apreciat că revenirea economică din Europa, destinaţia a 41% din exporturile Turciei, precum şi diminuarea importurilor de aur vor impulsiona şi ele balanţa comercială externă a Turciei şi îi vor permite să îşi atingă confortabil ţintele de împrumuturi. „Nu vedem nicio problemă cu balanţa de plăţi. Intenţionăm să împrumutăm mai puţin decât este prevăzut în programul de împrumuturi pe 2021”, a spus Lutfi Elvan.

Numit în luna noiembrie, Lutfi Elvan l-a înlocuit pe Berat Albayrak, ginerele preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, într-o restructurare surprinzătoare la Ministerul Finanţelor. Ulterior, Erdogan l-a demis pe Naci Agbal, cel de al treilea guvernator al Băncii Centrale a Turciei în mai puţin de doi ani.

De la ultima schimbare de conducere la Banca Centrală, lira turcească s-a depreciat cu aproape 14%, ceea ce a agravat şi mai mult impactul creşterii preţurilor. În luna aprilie, preţurile de consum au crescut accelerat pentru a şaptea lună consecutivă, ajungând la peste 17,1%, de peste trei ori mai mult decât ţinta de 5% a Băncii Centrale.

„Lupta împotriva inflaţiei este una dintre priorităţile noastre. Guvernul ţine cont de inflaţie atunci când va lua deciziile fiscale şi ar putea opta pentru „măsuri macro-prudenţiale” dacă va considera că expansiunea creditului prezintă riscuri suplimentare”, a spus Elvan.