Harghita: Peste 50% din români şi peste 30% dintre maghiari vor păstrarea actualelor judeţe

Potrivit unui sondaj de opinie realizat la cererea Consiliului Judeţean Harghita şi dat publicităţii marţi, 64,3 la sută dintre maghiari şi 73 la sută dintre români au auzit despre planurile privind regionalizarea.

De asemenea, la întrebarea dacă o regiune formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş reprezintă varianta cea mai bună, 40,3 la sută dintre maghiari şi 6,3 la sută dintre români au răspuns afirmativ.

Totodată, 54 la sută dintre respondenţii români şi 30,7 la sută dintre cei maghiari susţin actuala formă de organizare regională, respectiv Alba, Sibiu, Braşov, Mureş, Covasna, Harghita.

Referindu-se la relaţia dintre cele două etnii, 53 la sută dintre maghiarii chestionaţi şi 60,3 la sută dintre români au fost de părere că principalii factori care generează divergenţe şi tensiuni sunt politicienii din actualul Guvern şi presa de la Bucureşti.

Majoritatea locuitorilor români (52,4 la sută) au apreciat că relaţia interetnică este foarte bună, în timp ce cei mai mulţi dintre etnicii maghiari chestionaţi pe aceeaşi temă (47,2 la sută) au susţinut că există neînţelegeri, dar că se pot găsi soluţii comune.

Întrebaţi dacă ar fi de acord ca steagul secuiesc să devină drapelul judeţului Harghita, 60,7 la sută dintre intervievaţii maghiari şi-au manifestat acordul, iar 34,9 la sută dintre români au spus că nu sunt de acord cu acest demers.

Atât maghiarii cât şi românii consideră că trebuie folosite căile legale şi juridice pentru oficializarea steagului secuiesc şi majoritatea au susţinut că nu este nevoie de sporirea tensiunii pe această temă, steagul fiind „doar un simbol”.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a afirmat, la prezentarea sondajului, că actuala organizare regională nu reprezintă cea mai bună formulă, adăugând că populaţia nu cunoaşte argumentele reale care ar trebui să stea la baza delimitării regiunilor de devoltare.

„Oamenii nu cunosc argumentele reale şi nici soluţiile avantajoase, pentru că, dacă vorbim de regiuni de dezvoltare, vorbim numai de bani care pot fi aduşi, absorbiţi din fonduri europene şi eu cred că aceste argumente nu au ajuns la nivelul populaţiei, eu cred că aceasta este marea noastră problemă, că nu s-a tematizat nici de presă, nici de politicieni problema reală a regionaliării, nu latura etnică sau că Johannis este mai popular sau care ar fi soluţiile prin care să creştem economia judeţului şi aş spune că acesta este un mare deficit democratic”, a afirmat Borboly, care susţine o regiune formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

În opinia lui Borboly, opinia publică a fost „manipulată” atât cu steagul secuiesc, cât şi cu regiunea formată din Covasna Harghita şi Mureş, afirmând că se face tot posibilul ca „aceste trei judeţe să nu fie împreună”.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 2 februarie – 4 martie de SC Hargita Consulting SRL din Miercurea Ciuc, la cererea Consiliului Judeţean. Scopul acestuia a fost aflarea părerii locuitorilor din judeţul Harghita, care au împlinit vârsta de 18 ani, despre convieţuirea româno-maghiară, despre drapelul secuiesc şi gradul de informare în legătură cu regionalizarea ţării.

La sondajul care s-a realizat telefonic au participat 480 de persoane, dintre care 13,1 la sută au fost de etnie română, marja de eroare fiind de plus/minus 4,7 la sută.

Potrivit preşedintelui CJ Harghita, sondajul a costat 1.700 de lei şi ar putea fi realizat şi în alte judeţe, „ca să se ştie părerea oamenilor de acolo”.

Vicepremierul Liviu Dragnea declara, în 25 februarie, că numărul de regiuni în care va fi împărţită România va rezulta dintr-o analiză ce va dura câteva luni, el arătând că, dacă va reieşi că nu este corectă împărţirea în opt regiuni, atunci USL va susţine rezultatele analizei.

El arăta că stabilirea numărului regiunilor, a reşedinţelor lor, a pachetului de competenţe şi atribuţii care vor fi transferate are ca obiectiv ca ţara să se dezvolte echilibrat.

Dragnea spunea că în luna iulie 2013 va fi pus pe masa Guvernului proiectul de regionalizare şi descentralizare, iar regiunile se vor constitui după aprobarea referendumului de revizuire a Constituţiei, moment în care se va trece la adoptarea proiectelor de acte normative necesare.