Harta dezastrului în agricultură. Cum arată culturile de porumb și floarea-soarelui
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2024/11/floarea_soarelui_97417300-746x420.webp)
Peste 2,2% din suprafața cultivată anul acesta cu porumb și 4,2% din suprafața pe care fermierii au plantat floarea-soarelui a fost calamitată în proporții de 30-100%, potrivit proceselor verbale centralizate până la data de 25 septembrie, arată o analiză a Ministerului Agriculturii, la solicitarea Economica.
Mai exact, în cazul porumbului, fermierii au înregistrat pierderi pe 44.513 hectare din cele 1,9 milioane de hectare cultivate, din care peste 31.600 de hectare au suferit din cauza secetei pedologice, 9.000 din cauza grindinei și 3.900 de hectare din cauza furtunilor, inundațiilor, vântului puternic.
Cât despre cultura de floarea-soarelui, fermierii au pierdut 51.524 de hectare din cele 1,2 milioane de hectare cultivate, din care aproximativ 39.600 de hectare din cauza secetei pedologice, peste 8.600 hectare din cauza grindinei, peste 3.200 de hectare din cauza furtunilor, inundațiilor și vântului și 21 de hectare din cauza înghețului.
La data de 25 septembrie, fermierii recoltaseră 27,94 % din suprafața totală cultivată cu porumb și 74,33% din suprafața totală cultivată cu floarea-soarelui.
În România, perioadele de recoltare pentru porumb și floarea-soarelui variază ușor în funcție de condițiile climatice și de zona geografică, dar în general porumbul se recoltează începând din a doua jumătate a lunii septembrie și până la începutul lunii noiembrie, în funcție de soi și de umiditatea boabelor.
În zonele de sud și vest, recoltarea poate începe mai devreme. Floarea-soarelui se recoltează începând cu sfârșitul lunii august și până în prima jumătate a lunii septembrie.
Care sunt cele mai afectate județe
În cazul culturii de porumb, seceta a afectat cel mai mult județele Ialomița ( 8.468 de hectare), Arad (5 528 de hectare), Tulcea (5. 107 hectare), Giurgiu (4.759 de hectare), Argeș (4. 548,91 de hectare), grindina a calamitat culturile din Mehedinți ( 4.473 de hectare), Ialomița (1.615 hectare), Dolj (1.612 hectare), Brașov (455 de hectare), Mureș ( 178,42 de hectare), iar furtunile, inundațiile, vântului puternic au generat pierderi în Vaslui (1.044 de hectare), Mureș (893 de hectare), Iași (708 hectare), Covasna (291,98 de hectare), Botoșani (220 de hectare).
Culturile de floarea-soarelui au fost afectate de secetă în Argeș (11.438 de hectare), Giurgiu (9.641 de hectare), Tulcea (8.153 de hectare), Ialomița (5. 427 de hectare), Dâmbovița (2.665 de hectare), de grindină în Dolj (4.211 hectare), Mehedinți (1.164 de hectare), Vaslui (1.128 de hectare), Ialomița (922 de hectare), Constanța (892 de hectare), de furtuni, inundații, vânt puternic în Iași (1.112 hectare), Vaslui (756 de hectare), Ilfov (242 de hectare), Giurgiu (229 de hectare), Mureș (201 hectare) și îngheț în Bacău (21 de hectare).
„Menționăm că monitorizăm permanent evoluția suprafețelor de culturi agricole afectate de fenomene nefavorabile, iar în funcție de condițiile meteorologice/hidrologice, acestea pot suferi modificări semnificative”, anunță însă Ministerul Agriculturii.
Cât despre producția din acest an, Ministerul spune că primele date provizorii vor fi furnizate de Institul Național de Statistică (INS) la sfârșitul lunii martie 2026. Există însă previziuni ale serviciului de monitorizare al UE (JRC).
Or, potrivit acestei surse, porumbul a pierdut în septembrie față de august încă 6% din randamentul estimat, până la o medie de 3,15 tone la hectar, după ce cu o lună înainte estimările fuseseră revizuite cu 19% în minus. Producția ar putea ajunge astfel la numai 6,2 milioane de tone.
Fermierii ar putea obține astfel cu 22% mai puțin la fiecare hectar cultivat față de media ultimilor cinci ani, dar cu 10% peste ceea ce au realizat, în medie, anul trecut.
Scăderea din România este a doua cea mai mare din UE, după Bulgaria (minus 35%), dacă ne raportăm la media ultimilor cinci ani.
Cât despre floarea-soarelui, prognoza a rămas aceeași ca și în august când JRC a revizuit randamentul mediu cu 12% în minus față de luna precedentă, până la 1,49 de tone la hectar. Ar însemna o producție totală de 1,7 milioane de tone. Cantitatea per hectar este cu 20% mai mică față de media ultimilor cinci ani, dar cu 26% peste cea din 2024.