HARTĂ, VIDEO Proiectul gigantic de 22 de miliarde de euro în care România este implicată decisiv. Se schimbă harta energetică a întregii Europe

Green Energy Corridor Power Co. (GECO), înregistrată la București, a fost înființată pentru a proiecta, finanța, construi și exploata un sistem de transport al energiei electrice care să conecteze Azerbaidjanul, Georgia, România și Ungaria. Proiectul presupune instalarea a trei cabluri submarine sub Marea Neagră.

Societatea mixtă este controlată în cote egale de operatorii de transport și de sistem (OTS) AzerEnerji, Georgian State Electrosystem (GSE) și Transelectrica din România, precum și de compania energetică de stat din Ungaria, MVM, împreună cu MAVIR, operatorul de transport și de sistem din țară.

GECO urmărește să obțină statutul de proiect de interes comun (PMI) în cadrul Regulamentului privind rețelele trans-europene de energie (TEN-E) al Uniunii Europene.

Potrivit celei mai recente actualizări, Coridorul de Energie Verde este evaluat la 22,1 miliarde EUR. Conform companiei, componenta de transport ar costa 14,3 miliarde EUR, iar capacitățile dedicate de producție a energiei electrice din surse regenerabile ar însuma 7,8 miliarde EUR. Ultima discuție a acționarilor proictului a avut loc în octombrie.

Cablurile ar urma să fie instalate la adâncimi de până la 2,2 kilometri sub nivelul mării

Harta de mai sus arată linii aeriene și subterane care traversează Azerbaidjanul și Georgia până la coastă, la Anaklia și Poti. Stațiile de conversie de la Ksani și Tskaltubo conectează coridorul la rețeaua georgiană în ambele direcții, astfel încât Georgia să poată exporta surplusul de energie electrică regenerabilă și să importe atunci când are nevoie.

De pe coasta Georgiei, cabluri submarine lungi de aproximativ 1.120 de kilometri fiecare ar traversa Marea Neagră, la adâncimi de până la aproximativ 2.200 de metri. Cablurile ar ajunge la țărm la Constanța Sud, în România.

Prima și cea mai lungă linie, de la Baku la Albertirsa, lângă Budapesta, este programată să fie pusă în funcțiune în 2032.

Primul dintre cele trei racorduri ar urma să intre în exploatare în 2032. Traseul va lega Baku, din Azerbaidjan, de Albertirsa, lângă Budapesta. Linia va avea peste 3.000 de kilometri și va traversa Marea Neagră între Anaklia și Constanța Sud, aflate pe țărmuri opuse. A doua linie, prevăzută pentru 2036, va ajunge la Domnești, lângă București.

Cablurile submarine de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC) ar funcționa la 525 kV. Cele trei linii GECO sunt proiectate să aibă fiecare o capacitate de 1,3 GW, cu excepția segmentului Constanța Sud–Albertirsa, care ar avea 2 GW.

GECO urmărește ca transferurile de energie electrică către Uniunea Europeană să ajungă la un total de 20 TWh pe an. Prima linie ar asigura 8 TWh. Studiul de fezabilitate a fost aprobat în iulie.

De menționat că Azerbaidjanul, Georgia, Turcia și Bulgaria lucrează și la un coridor terestru pentru energie verde.

Conducta de hidrogen ar putea urma traseul liniilor de transport al energiei electrice

În cadrul Coridorului de Energie Verde, participanții analizează posibilitatea construirii unei conducte de hidrogen pe întregul traseu, de la Baku la Albertirsa.

Sunt luate în calcul cinci variante de diametru, între 16 și 36 de țoli. Acestea ar permite transportul a între 100.000 și 950.000 de tone pe an, respectiv între 3,3 TWh și 31,7 TWh, potrivit prezentării. Investiția este estimată la 6,6–13 miliarde EUR.

Interesant este că, la adâncimi de 150–200 de metri, Marea Neagră nu mai conține oxigen dizolvat, dar conține hidrogen sulfurat, iar viața pe fundul mării adânci este foarte săracă.

Aici s-ar afla cea mai mare parte a cablurilor. Prin urmare, studiile marine se concentrează asupra platformei continentale și a zonelor de ieșire la țărm din Georgia și România, unde habitatele, pescuitul și turismul sunt cele mai vulnerabile, precum și asupra patrimoniului cultural din ape adânci, conservat de apa anoxică, a transmis GECO.

Marea Neagră este cel mai mare bazin marin anoxic din lume.

SURSA