Hassiotis, Bancpost: sunt prea multe bănci în România şi nu fac atât de mulţi bani pe cât ar trebui

12 06. 2013
1302230951_anthony_hassiotis_bancpost_55218400

„Sistemul bancar de aici este foarte robust. Suntem fericiţi să avem un reglementator care ştie ce face, este un sistem eficient, foarte sigur”, a declarat Anthony Hassiotis, la o conferinţă organizată de ZF.

Însă populaţia bancarizabilă din România este redusă, în ciuda numărului de locuitori, iar numărul de bănci este prea mare în opinia directorului băncii cu capital grecesc.

„Totuşi, este o populaţie de 20 de milioane, dintre care doar jumătate au un cont. Dintre aceştia, doar 4-5 milione pot fi ţinta băncilor. Sistemul e overbanked – prea multe bănci – sistemul bancar nu face atât de mulţi bani pe cât ar trebui”, a adăugat Hassiotis.

În România sunt 39 de bănci, care împart active de 391 de miliarde de lei (din care credit neguvernamental de 220 de miliarde de lei). În acest an, Raiffeisen Bank a cumpărat portofoliul de clienţi retail al Citibank, iar UniCredit Ţiriac Bank a făcut acelaşi lucru cu portofoliul RBS România.

Hassiotis spune că cea mai mare problemă pentru băncile din România în acest moment este că trebuie să facă bani. Anul trecut acestea au terminat cu o pierdere cumulată de 2,1 miliarde de lei.

Directorul Bancpost spune că banca pe care o conduce va termina va termina anul cu un profit operaţional. Însă rezultatul net va fi afectat de nivelul provizioanelor, pe care nu îl poate prvedea în acest moment. „Pe partea de consumatori, rezultatele sunt foarte încurajatoare. Pe partea de corporate va fi un an dificil. Sunt multe legi care permit acest joc de-a insolvenţa”, a adăugat Hassiotis. Acesta crede că o soluţie pentru nivelul ridicat de credite neperformante din zona corporate ar putea veni din schimbarea legii insolvenţei, care în acest moment este prea permisivă pentru debitori.

Bancpost este deţinută de grecii de la Eurobank şi ar fi trebuit să fuzioneze în acest an cu Banca Românească, deţinută de National Bank of Greece. Tranzacţia, care ajunsese într-un stadiu destul de avansat, a fost în cele din urmă anulată la cererea creditorilor internaţionali ai Greciei, care s-au temut să că va rezulta o instituţie financiară prea mare.