Hidroelectrica funcţionează „la avarie”. Produce mai puţină energie decât Cernavodă şi centralele eoliene

Producţia de energie electrică a Hidroelectrica, ieri, ora 15.30, era de doar 1.120 de MW, foarte puţin în raport cu producţia ei obişnuită din această perioadă a anului – 2.500 – 3.000 de MW, mai ales că ora selectată este în miez de zi, când cererea de energie este mare, şi nu noaptea. Hidroelectrica înregistrează, în aceste zile, un minim de producţie multianuală, care o plasează pe locul cinci în topul celor mai mari producători de energie din ţară, după termoncentralele pe cărbuni – 2.500 de MW, centralele eoliene şi solare – 2.000 de MW, termocentralele pe gaz – 1.600 de MW şi centrala nucleară de la Cernavodă – 1.320 de MW. Hidroelectrica mai contează doar în proporţie de 13% la producţia totală de energie, de 8.700 de MW, o situaţie extrem de rar întâlnită în peisajul energetic românesc.

Producţia extrem de mică a Hidroelectrica poate fi pusă pe seama debitelor Dunării şi râurilor interioare. Ieri, Dunărea avea la Baziaş (intrarea în ţară), un debit de 2.300 de metri cubi pe secundă, aproape la jumătate faţă de media multianuală, de 4.300 de metri cubi pe secundă. Aceeaşi situaţie alarmantă se găseşte şi pe majoritatea râurilor interioare, unde Hidroelectrica deţine hidrocentrale. Nici cu gradul de umplere al lacurilor compania de stat nu stă grozav, acesta fiind de 50%.

„Suntem în deficit hidrologic din iunie, continuat şi în lunile iulie, august şi care va fi  probabil şi în septembrie. Aceasta înseamnă debite foarte mici pe Dunăre, undeva la 2.400-2.500 metri cubi pe secundă, cu grade mici de umplere pe lacuri. Dacă anul trecut acest grad era în jur de 80%, acum suntem la 50-55%“, spune Remus Borza, administrator judiciar Hidroelectrica.

Ca urmare rezultatele anului curent vor fi mai slabe, iar obţinerea profitului este încă nesigură. „Evident cifra de afaceri aferentă exerciţiului financiar 2015 va fi mai mică decât anul trecut. Estimăm sub 3 miliarde lei, undeva la 2,7 miliarde lei“, spune el. Calculele făcute de Borza indică faptul că producţia Hidroelectrica va fi cu 2,5 milioane megawati mai mică decât anul trecut, urmând să se situeze, într-un scenariu optimist, la 16 milioane megawati faţă de 18,4 milioane megawati anul trecut.

Dacă în primele şapte luni ale anului Hidroelectrica a realizat un profit semnificativ de 800 milioane lei în luni de vară acesta s-a evaporat. „Este posibil ca în perioada august-septembrie să  nu mai facem profit, dar nu vrem să facem nici pierdere“, spune el. La finele anului Hidroelectrica ar putea avea un profit, de un miliard de lei. „Cu un management corect poţi face profit nu mic, ci mare, chiar într-un an cu regim hidrologic sau pluviometric scăzut“, conchide Borza.

Ieri a fost şi o zi cu exporturi record pentru energia din România. La ora dată ca referinţă, acestea totalizau 1.500 de MW.

Hidroelectrica are o capacitate totală instalată de peste 6.000 de MW.