Hidroelectrica încearcă din nou să retehnologizeze centrala de la Râul Mare-Retezat, la un cost dublu față de tentativa eșuată de acum trei ani. Centrala, făcută în ultimii ani ai comunismului, a avut dintoteauna probleme

Hidroelectrica intenționează să retehnologizeze ANE Râul Mare-Retezat, printr-un nou proiect “la cheie”, în condițiile în care procedura inițială, din 2021, prin negociere competitivă, a eșuat, pentru că unicul ofertant de atunci a venit cu costuri mult mai mari decât bugetul de atunci alocat de companie.

Devizul inițial pentru proiect a fost actualizat, în condițiile creșterilor de prețuri, așadar, valoarea estimată a retehnologizării se ridică acum la 156 de milioane de euro, față de cele 76 de milioane de euro, cât voia să plătească Hidroelectrica în 2021, dar fără să reușească să contracteze lucrarea.

Hidrocentrala, care are o capacitate instalată de 335 MW, a fost pusă în funcțiune în 1986, dar, din cauza deficiențelor de proiectare, la care se adaugă și uzura, nu a putut funcționa la mai mult de 200 MW. Puterea uneia dintre turbine este  limitată la plaja 90-110 MW iar a celeilalte la 80-100 MW, generând o reducere a puterii instalate pe centrală de 135 MW.

“Prin efectuarea lucrărilor de retehnologiare pevăzute în prezentul studiu de fezabilitate se preconizează că se va obține asigurarea unui ciclu de funcționare de minimum 30 de ani pentru toate echipamentele, instalațiile și contrucțiile aferente centralei subterane, nodului de presiune și prizei aducțiunii principale Retezat, în condiții de siguranță și eficiență economică optimă. În scopul obținerii celor mai performante soluții de retehnologizare s-au reconsiderat parametrii energetici ai hidroagregatelor, valorificându-se experiența celor peste 30 de ani de exploatare a amenajării”, arată compania în nota supusă aprobării acționarilor.

Hidroelectrica arată că, dată fiind importanța centralei pentru asigurarea reglajului Sistemului Energetic Național, retehnologizarea sa este unul dintre proiectele prioritare ale companiei.

O AHE cu probleme pentru Hidroelectrica

Centrala de la Retezat este a doua cea mai mare de pe râurile interioare, dar pe lângă problemele cu hidroagregatele, AHE Râul Mare-Retezat a mai avut una: lacul Gura Apelor, cu al sau baraj din anrocamente, cel mai mare de acest fel din Europa, nu a putut fi umplut vreme de peste 30 de ani până la nivelul la care a fost proiectat.

“Hidroelectrica a finalizat procedura de umplere la cota NNR (nivel normal de retenţie) – 1072,5 mdm a lacului Gura Apelor, aparţinând AHE Râul Mare Retezat, Sucursala Haţeg, precum şi la inaugurarea obiectivului, care – cu această ocazie, a fost dat în exploatare în parametrii iniţial proiectaţi”, anunța compania într-un comunicat din august 2021.

“Lucrările, demarate în anul 1976, s-au derulat pe parcursul a mai bine de 30 de ani, însă recepţia finală a fost amânată de-a lungul timpului pe fondul constatării unor exfiltraţii în exces în zona versantului stâng şi a necesităţii finalizării drumului de contur.

Ulterior efectuării unor operaţiuni de injecţie de beton şi consolidări specifice, obiectivul a trecut prin proceduri de evaluare a siguranţei, în anul 2020, managementul companiei luând decizia de a proceda la recepţia finală.

Umplerea lacului, care se întinde pe circa 360 de hectare şi cumulează circa 220 milioane de metri cubi de apă, a fost posibilă abia în anul curent, pe fondul unei hidraulicităţi favorabile”, arăta Hidroelectria atunci.

Amenajarea Hidroenergetică Râul Mare Retezat cuprinde barajul Gura Apelor şi hidrocentralele Retezat şi Clopotiva, cu o putere instalată de 349 MW şi o energie medie multianuală de 629,50 GWh.

AHE Râul Mare Retezat exploatează potenţialul hidroenergetic al unui bazin hidrografic vast, întins pe versanţii nordici ai Munţilor Retezat şi care funcţionează ca un veritabil castel de ape naturale, precizează sursa citată.

Potrivit Hidroelectrica, amenajarea influenţează pozitiv folosinţele din aval, în special alimentările cu apă potabilă. De asemenea, AHE Râul Mare – Retezat regularizează debitele naturale ale râurilor Şes, Râul Mare şi Lăpuşnicul Mare în acumularea Gura Apelor, contribuind la atenuarea viiturilor.