Hollande vrea completarea pactului fiscal european cu prevederi pentru stimularea economiei

Pieţele financiare au fost influenţate negativ de perspectiva unei victorii a lui Hollande, în alegerile din 6 mai, împotriva actualului preşedinte, Nicolas Sarkozy, temându-se că un refuz al acestuia de a ratifica tratatul în situaţia în care nu-i sunt îndeplinite condiţiile ar conduce la noi tergiversări legate de reducerile deficitelor bugetare.

„Nu ne îngrijorează ceea ce este în tratat, ci ceea ce nu este”, a declarat pentru Financial Times, Michel Sapin, fost ministru de Finanţe şi consilier pe probleme economice al lui Hollande.

Sapin a accentuat că acordul, în forma actuală, face prea puţin pentru a asigura că Europa va scăpa de capcana austerităţii.

„Un tratat care este bazat doar pe disciplină bugetară este un tratat care va pune Europa la zid. Asigurarea creşterii este singurul mod de combatere a şomajului şi în acelaşi timp de începere a unei reduceri a deficitelor şi datoriei în condiţii politice şi sociale acceptabile”, a spus el.

Hollande este angajat total să-şi menţină promisiunea de a reduce deficitul bugetar al Franţei la 3% din PIB în 2013 şi să echilibreze bugetul în 2017, obiective conforme cu cele din pactul fiscal.

„Nu spune că trebuie să renegociem disciplina bugetară”, a insistat Sapin.

Sugestia că Hollande, dacă va câştiga turul doi al alegerilor, ar fi mulţumit cu un fel de adaos la tratat pentru introducerea de măsuri care să stimuleze creşterea ar calma temerile, mai ales la Berlin, referitoare la posibilitatea unei noi lupte dure asupra pactului fiscal, notează Financial Times.

Hollande nu intenţionează să se mulţumească cu modificări doar în aparenţă. candidatul la preşedinţie a declarat că dacă va câştiga, Franţa nu va ratifica tratatul fără schimbări. Sunt esenţiale măsuri concrete pentru reluarea creşterii, a spus Sapin.

„În caz contrar, se creează un cerc vicios, de care pieţele de asemenea se tem, în care austeritatea creză recesiune, care produce deficite, situaţie care conduce din nou la austeritate. Nu trebuie să ajungem în această capacană. Vrem un tratat care să impună disciplină fiscală, dar care în acelaşi timp să creeze instrumente, nu cuvinte, pentru a susţine creşterea (economică, n.r.) în Europa şi în fiecare ţară”, a afirmat consilierul.

Hollande nu doreşte nici o injecţie masivă de fonduri publice în economia europeană, similară măsurilor luate în 2008-2009 ca răspuns la criza financiară.

Măsurile pe care le va susţine Hollande includ o „reorientare” a fondurilor structurale ale UE către „cercetare şi companii din producţie”.

Candidatul socialist în alegerile prezidenţiale vrea suplimentarea fondurilor Băncii Europene pentru Investiţii, astfel încât instituţia de credit să poată finanţa proiecte majore de investiţii în infrastructură în Europa, precum şi înfiinţarea unor „obligaţiuni de proiect”, „nu pentru creşterea datoriei statelor, ci pentru finanţarea de proiecte, precum dezvoltarea de tehnologii în sectorul energetic”.

Propunerile vor primi probabil sprijin din partea altor state într-o perioadă când creşte îngrijorarea că austeritatea sufocă creşterea.

Hollande a generat însă controverse sugerând că rolul Băncii Centrale Europene ar trebui să fie „reorientat pentru a favoriza creşterea şi crearea de locuri de muncă”.

„Este un subiect foarte delicat. Hollande nu a pus niciodată sub semnul întrebării independenţa BCE. Nu cere o modificare a tratatului de înfiinţare a BCE. Spune doar că BCE trebuie să ia în calcul problema creşterii în Europa. A făcut deja asta şi trebuie să facă mai mult”, a declarat Sapin.

Afirmaţiile lui Sapin nu constituie decât o reluare a vederilor mai vechi ale Franţei în privinţa BCE, susţinute de asemenea şi de Sarkozy, dar care sunt în contradicţie cu insistenţa Berlinului ca banca centrală să-şi urmeze cu stricteţe mandatul de stabilitate a preţurilor.

Hollande va redeschide subiectul acordării unui statut de bancă Mecanismului European de Stabilitate Financiară, pentru asigurarea de finanţare, a adăugat Sapin. Încercările lui Sarkozy în această direcţie au fost însă ferm respinse de cancelarul german, Angela Merkel.