Ilie Bolojan: Avem un minus de producţie în regiune de peste 4.000 de megawaţi. Suntem în situaţia în care, la orele serii, avem un deficit important de energie pe care îl acoperim din importuri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acesta a reamintit că debitele pe Dunăre sunt cele mai mici din ultimii 40 de ani şi se situează, astăzi, la aproximativ 1.450 mc/s, iar tendinţa este de scădere, în aşa fel încât în a doua jumătate a acestei săptămâni se va ajunge la debite estimate de aproximativ 1.400 mc/s.

În aceste condiţii, premierul interimar a precizat că în urma scăderii debitelor atât pe Dunăre, cât şi în celelalte bazine hidrografice, capacităţile de producţie pe centrale hidroelectrice sunt limitate.

„Gândiţi-vă că doar la Porţile de Fier am pierdut aproximativ 2.000 de megawaţi. De asemenea, capacităţile de producţie pe energie nucleară sunt şi ele reduse mult. Ţara vecină, Ungaria, şi-a redus, din cele patru grupuri de la centrala lor nucleară, trei. Doar un grup funcţionează parţial şi de la 2.000 de megawaţi, acolo avem un minim de 1.750 de megawaţi. Noi suntem în situaţia în care a trebuit să închidem un grup de la Cernavodă şi avem un minus de 550 de megawaţi. Avem deci un minus de producţie în regiune de peste 4.000 de megawaţi, ceea ce generează un deficit de energie în ţările din regiunea noastră: Ungaria, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova. Suntem în situaţia în care, la orele serii, între ora 19:00 şi 23:00, avem un deficit important de energie pe care îl acoperim din importuri. Consumurile estimate în aceste zile sunt de peste 7.000 de megawaţi într-o zi, 7.500 – 7.600, cu o reducere de consum de sub 7.000 de megawaţi în zilele de la sfârşitul săptămânii, aşa cum am avut sâmbătă sau duminică. În aceste situaţii importăm peste 2.000 – 2.500 de megawaţi zilnic”, a precizat Bolojan, care este şi ministru interimar la Energie.

Spre comparaţie, Ungaria importă 4.500 de megawaţi, iar Republica Moldova 500 de megawaţi.

„Deci, şi din punct de vedere al presiunii importurilor, seara există un o presiune importantă pe care trebuie să acoperim. Dificultăţile legate de secetă sunt amplificate în regiunea noastră ca urmare a conexiunilor transfrontaliere limitate cu Europa Centrală şi cea de Vest. Unul din subiectele importante în lunile anterioare a fost să dezvoltăm aceste capacităţi transfrontaliere, să avem acordurile cu Ungaria şi Austria pentru a creşte capacitatea acestor reţele în aşa fel încât, în astfel de perioade, să putem să ne asigurăm importurile din zona Europei Centrale, ceea ce facem şi în prezent, pentru că principalele importuri vin pe această relaţie sau din zona de sud-est a Europei”, a precizat Bolojan.

În aceste condiţii, el a transmis că, pe plan intern, autorităţile au adoptat măsuri pe mai multe planuri, pornind la capacitate maximă capacităţile energetice şi centralele pe gaz din marile oraşe, iar în domeniul stocării au fost acordate autorizaţiile necesare, astfel încât să intre în funcţiune peste 400 de megawaţi.

„Am pornit toate capacităţile energetice care sunt în funcţiune în România la capacitatea maximă, centralele pe gaz din marile oraşe. Am intrat pe producţia de fotovoltaic la maxim, am autorizat tot ce se putea autoriza în domeniul stocării, în aşa fel încât să intre cât mai repede în funcţiune, peste 400 de megawaţi au fost autorizaţi numai în ultimele 20 de zile. Am făcut deci, din punct de vedere al capacităţilor interne, tot ceea ce se putea să avem o producţie maximă”, a punctat sursa citată.

Potrivit acestuia, un obiectiv important este menţinerea în funcţiune a Grupului 2 de la Cernavodă, iar fiecare zi câştigată cu acest grup în funcţiune înseamnă peste 650 de megawaţi, adică aproape 10% din producţia de energie din România în producţie în bandă, cu producţia foarte valoroasă seara, care stabilizează sistemul energetic.

Din cauza debitului redus al Dunării, Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unităţi ale centralei de la Cernavodă au o capacitate de 700 MWe fiecare şi acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România.

La finalul săptămânii trecute, autorităţile au declarat stare de alertă la nivel naţional în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică, din cauza secetei şi a debitelor scăzute pe râuri şi pe fluviul Dunărea.