„Administraţia Naţională ‘Apele Române’ informează publicul că imaginile video apărute în spaţiul public în cursul zilei de astăzi arată un comportament normal al lucrării hidrotehnice, caracteristic perioadei de iarnă. Specialiştii au evaluat cu atenţie modul în care curge apa, aspectul suprafeţelor de beton şi eventualele modificări vizibile, concluzia fiind clară: nu există nicio avarie, iar structura funcţionează stabil şi sigur”, se arată în informarea ANAR.
Potrivit Apelor Române, „în filmare se vede o curgere uniformă, liniştită, asemănătoare cu modul în care apa curge într-o ţeavă sau pe un jgheab bine întreţinut”.
„Nu există pulsaţii, spumă excesivă, variaţii bruşte sau apă tulbure – semne care ar fi indicat o problemă. Betonul nu prezintă fisuri, scurgeri continue sau jeturi de apă, elemente care ar fi semnalat o deteriorare structurală”, precizează instituţia.
ANAR menţionează că este important ca populaţia să înţeleagă că unele dintre aceste urme verticale de umezeală apar de fiecare dată după ploi. Ele sunt cauzate de scurgerile fireşti ale apei de pe coronamentul lucrării, exact cum apa de ploaie se prelinge pe faţada unei clădiri, lăsând urme temporare în josul peretelui. Aceste urme nu indică infiltraţii prin structură şi dispar odată ce zona se usucă, specifică Administraţia Naţională „Apele Române”.
Pe suprafeţele de beton apar zone umede numite în limbaj tehnic „umectări”, mai arată ANAR.
„Pentru a înţelege uşor ce sunt acestea, ele pot fi comparate cu umezeala care apare pe geamurile caselor iarna sau pe gresia din baie după ce facem duş: suprafaţa se udă doar pentru că aerul rece întâlneşte o sursă de apă mai caldă sau pentru că picături fine ajung pe ea. Nu este un semn că ‘intră apă prin perete’, ci doar un fenomen de suprafaţă”, mai informează ANAR.
Conform Apele Române, acelaşi lucru se întâmplă şi la lucrarea hidrotehnică: apa din interior este mai caldă decât aerul; curgerea produce un „spray” fin, ca la duş; betonul rece atrage aceste picături, care formează pete umede trecătoare, fără presiune şi fără debit.
„Aceste umectări sunt mai evidente la rosturi, locurile unde elementele de beton se îmbină. Rosturile sunt proiectate special pentru a permite mişcările naturale cauzate de temperatură, exact cum o casă are rosturi de dilataţie în trotuar sau cum parbrizul are margini unde se adună mai repede aburul. Acolo apa se poate depune mai uşor, dar nu curge, nu infiltrează şi nu pune presiune pe structură. Pentru a înţelege diferenţa dintre o umectare normală şi o infiltraţie periculoasă trebuie să ne gândim la momentul în care apare condens pe un geam rece – doar o peliculă de apă, fără scurgere. O infiltraţie reală ar fi ca atunci când un robinet curge sau când se prelinge apă din tavan: curgere continuă, vizibilă, zgomotoasă, iar de obicei apa ar fi tulbure sau ar aduce particule. În filmare nu apare nimic de acest tip”, se mai spune în comunicatul ANAR.
Astfel, toate valorile măsurate în această perioadă (penduli gravitaţionali, rocmetre, fisurometre, deformetre, debite infiltrate şi drenate, deformetre şi observaţiile vizuale) indică o comportare normală, corespunzătoare solicitărilor exterioare.
ANAR mai precizează că instrumentele de monitorizare ale lucrării – care verifică permanent barajul – arată, de asemenea, valori normale pentru sezonul rece şi nu există creşteri ale infiltraţiilor, nu există tasări şi nu s-au înregistrat modificări ale structurii.
Pe baza tuturor datelor vizuale şi tehnice, Administraţia Naţională „Apele Române” confirmă că nu există o situaţie de avarie, iar comportamentul instalaţiei este sigur şi corespunzător pentru funcţionarea în această perioadă a anului.
Zeci de mii de oameni din mai multe localităţi din judeţele Prahova şi Dâmboviţa au rămas, de vineri, 28 noiembrie, fără apă potabilă în urma lucrărilor de la acumularea Paltinu. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat că livrarea apei potabile în localităţile afectate va reîncepe de luni, 8 decembrie.