IMM România cere reguli mai flexibile pentru angajarea muncitorilor străini

„În urma şedinţei Colegiului Naţional al IMM România, din data de 13 ianuarie 2025, la care au participat 60 de preşedinţi ai organizaţiilor patronale, IMM România îşi exprimă opoziţia faţă de ordonanţa de urgenţă privind înregistrarea şi obligaţiile angajatorilor de străini, autorizarea şi funcţionarea agenţiilor de plasare a străinilor pe piaţa muncii din România, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în forma sa actuală”, se menţionează în comunicat.

IMM România consideră că acest proiect de lege îngreunează procesul de recrutare a forţei de muncă străine, de care IMM-urile din România au nevoie reală şi pe care nu o pot identifica pe piaţa internă. Totodată, prevederile propuse conduc la creşterea semnificativă a costurilor, care vor fi în final suportate de IMM-uri, fapt ce riscă să ducă la blocarea recrutării legale şi la afectarea activităţii economice, scrie Agerpres.

„Susţinem necesitatea unui proiect de lege care să faciliteze accesul la forţa de muncă străină, să asigure termene reduse de procesare şi costuri administrative şi birocratice cât mai mici. Având în vedere că IMM-urile sunt cele care parcurg acest proces şi suportă integral costurile aferente, este necesar ca acestea să fie protejate şi să beneficieze de predictibilitate, inclusiv prin garantarea menţinerii raportului de muncă cu angajatul pentru o perioadă de doi ani”, susţin reprezentanţii organizaţiei.

Totodată, IMM România mai solicită „eliminarea listei ocupaţiilor deficitare şi scurtarea duratei de procesare a cererilor unice pentru muncitorii străini”.

„Având în vedere deficitul de forţă de muncă şi necesitatea scurtării duratei de procesare a cererilor de import de forţă de muncă din ţări terţe, se impune eliminarea prevederilor care reglementează Lista ocupaţiilor deficitare, în caz contrar IMM-urile vor fi obligate să aştepte până la şase luni pentru actualizarea ei, fără garanţii că nevoile reale ale economiei vor fi reflectate. Afacerile inovative sau de nişă, precum şi proiectele care necesită competenţe specifice, nu vor putea fi dezvoltate în România din lipsa accesului la resursă umană necesară”, se mai precizează în document.

Pe de altă parte, IMM România solicită ca IMM-urile să fie responsabile exclusiv pentru costurile rezonabile ale procesului de recrutare, în conformitate cu principiile internaţionale potrivit cărora angajaţii nu trebuie să plătească pentru dreptul de a munci, fără a le fi transferate obligaţii financiare suplimentare care nu ţin de responsabilitatea lor.

De asemenea, este necesară instituirea unei perioade de tranziţie care să permită procesarea tuturor dosarelor depuse în baza legislaţiei aflate în vigoare, pentru a evita blocaje administrative şi pierderi financiare. Termenul de 1 lună prevăzut de proiectul de ordonanţă de urgenţă este insuficient pentru soluţionarea dosarelor depuse, precizează sursa citată.

„În ceea ce priveşte obligaţia constituirii unui depozit de garanţie de 200.000 de euro pentru agenţiile de recrutare, IMM România consideră că această măsură transferă indirect costuri suplimentare asupra IMM-urilor şi conduce la eliminarea de pe piaţă a agenţiilor mici şi mijlocii, care nu îşi pot permite o astfel de garanţie”, se mai arată în document.

Organizaţia solicită constituirea unui fond de garantare în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, care să fie un fond iniţial şi o contribuţie pentru fiecare muncitor care ajunge în România.

IMM România atrage atenţia că sistemul de sancţionare prevăzut de proiectul de lege este excesiv de dur şi disproporţionat în raport cu faptele sancţionabile şi reflectă o neîncredere a autorităţilor faţă de mediul privat. Se solicită ca acest sistem să respecte principiile de drept, astfel încât IMM-urile şi agenţiile private să nu răspundă pentru fapta unui terţ, iar sancţiunile să fie proporţionale cu fapta proprie.

„Prin acest proiect de lege, statul îşi recunoaşte implicit incapacitatea de a-şi îndeplini responsabilităţile legale, eşecuri manifestate constant în ultimii ani, şi încearcă să transfere aceste atribuţii către mediul privat. Această abordare distorsionează relaţiile comerciale dintre agenţii economici şi sancţionează operatorii privaţi pentru neîndeplinirea unor obligaţii pentru care nu deţin prerogativele autorităţii publice”, se mai arată în comunicat.

Organizaţia patronală consideră inacceptabil faptul că IMM-urile şi agenţiile private sunt sancţionate pentru situaţii care nu depind de voinţa sau controlul lor şi pentru care nu au niciun mijloc real de prevenţie sau control, ceea ce reprezintă un abuz de autoritate şi creează un climat de insecuritate juridică pentru mediul de afaceri din România.

„Prin punerea în aplicare a acestui proiect de act normativ, agenţii economici români sunt dezavantajaţi în raport cu firmele din alte state UE, în contextul în care acestea din urmă beneficiază de o legislaţie mai permisivă şi mai puţin birocratică cu privire la asigurarea de forţă de muncă din state non-UE. În alte state membre ale Uniunii Europene există deja modele funcţionale şi eficiente de recrutare a forţei de muncă din state non-UE”, arată documentul.

De exemplu, în Ungaria, pentru meserii calificate şi poziţii deficitare, durata totală a procesului de recrutare a unui cetăţean dintr-o ţară terţă, incluzând selecţia, obţinerea permisului unic, emiterea vizei şi începerea efectivă a activităţii, este în mod uzual cuprinsă între 2 şi 3 luni. Acest termen predictibil permite angajatorilor să îşi planifice activitatea economică fără blocaje administrative majore.

Totodată, statul maghiar a încheiat acorduri bilaterale şi a creat mecanisme instituţionale cu anumite ţări sursa de forţă de muncă, care facilitează atât un proces mai rapid şi mai sigur de angajare a cetăţenilor non-europeni, cât şi repatrierea acestora în situaţii de neconformitate, oferind astfel un echilibru între nevoile economiei şi controlul migraţiei legale.

IMM România solicită realizarea unui studiu de impact, aplicarea Testului IMM şi revizuirea proiectului de lege prin consultare reală cu mediul de afaceri, astfel încât forma finală să fie echilibrată, predictibilă şi adaptată nevoilor reale ale economiei româneşti.