Imobile din antecontracte cu firme în insolvenţă, cumpărate doar cu protejarea creditorului

Economica.net
08 07. 2013
imobiliare__case_2_56570500_49112200_33788200

Lichidatorul se va asigura în acest caz de protecţia drepturilor acelor creditori care deţin creanţe cu clauze de preferinţă asupra bunurilor.

Prevederile sunt incluse în draftul Codului insolvenţei, aflat încă în discuţie, obţinut de MEDIAFAX.

Documentul stabileşte în continuare că obligaţiile rezultând dintr-un antecontract de vânzare-cumpărare cu dată certă, anterioară deschiderii procedurii, în care promitentul-vânzător intră în insolvenţă, vor fi executate de către administratorul judiciar/lichidator, la cererea promitentului-cumpărător, dacă preţul contractual a fost achitat integral sau poate fi achitat la data cererii, iar bunul se află în posesia promitentului-cumpărător, preţul nu este inferior valorii de piaţă a bunului, bunul nu are o importanţă determinantă pentru reuşita unui plan de reorganizare.

În acelaşi timp, însă, este introdus un aliniat nou care prevede, ca şi obligaţie, că „în cazul imobilelor, antecontractele sunt notate în Cartea Funciară”.

În acelaşi timp, este stabilit că, pentru a putea fi încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu promitentul-cumpărător, în prealabil administratorul judiciar sau lichidatorul va asigura respectarea mai multor drepturi pentru creditorii deţinători ai unor creanţe ce beneficiază de clauze de preferinţă asupra bunurilor şi au înscris acel drept în registrele de publicitate înainte de data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare. Drepturile care le vor fi protejate sunt cel de a beneficia cu prioritate de orice sume încasate în averea debitoarei în baza contractelor de vânzare-cumpărare şi de a primi fie o sumă reprezentând maxim valoarea de piaţă a bunului, din care se deduc cheltuielile aferente altor creanţe care trebuie acoperite, fie o garanţie reală cu o valoare egală cu cea de piaţă a bunului, stabilită prin raport de evaluare actualizat, fie o scrisoare de garanţie bancară pentru o sumă egală cu valoarea de piaţă a bunului, dar nu mai mult decât valoarea crenţei acestora înregistrată în tabel.