Impact masiv al COVID în România. Pierderi de job-uri, scăderi de salarii. Există scenariu pentru o evoluție în formă de L – Raport oficial

Se aşteaptă un impact substanțial al pandemiei de COVID 19 asupra economiei României, cel puțin în prima jumătate a anului 2020. Scade activitatea în toată economia, va scădea și numărul de angajați și vor scădea și salariile. Experții români ai Comisiei Naționale de Prognoză prevăd, printre altele, că disponibilitatea populaţiei pentru activităţile recreative, turism, servicii, va reveni în a doua parte a anului, însă va fi dominată de o atitudine prudentă. 
Ionut Tudorica - joi, 16 apr. 2020, 14:02
Impact masiv al COVID în România. Pierderi de job-uri, scăderi de salarii. Există scenariu pentru o evoluție în formă de L - Raport oficial

Pentru România, conform estimărilor Băncii Mondiale se aşteaptă un impact substanțial al pandemiei de COVID 19 asupra economiei, cel puțin în prima jumătate a anului 2020, scrie într-un raport al Comisiei Naționale de Prognoză.

În acest context, estimarea de creştere economică pentru acest an este de +0,3%. Proiecția pornește de la ipoteza de redresare a creșterii în a doua jumătate a anului 2020 și se va accelera la 4,4% în 2021.

În orice caz, există un risc substanțial de recesiune în anul 2020, multe segmente ale economiei europene fiind blocate din cauza COVID-19 și lanțurile de aprovizionare și schimburile comerciale globale fiind profund afectate.

Privitor la estimările recente (14 aprilie 2020) ale FMI, se subliniază, de asemenea, gradul extrem de ridicat de incertitudine al prognozelor la nivel global. În acest context şi sub ipoteza că revenirea economiilor va începe în a doua parte a acestui an, contracţia economiei globale se aşteaptă fie de 3% în 2020, cu o scădere mai pronunţată a economiilor avansate (-6,1%), iar pentru economia europeană contracţia economică se estimează la 7,5% (Germania -7%, Franţa -7,2%, Italia -9,1%).

Estimările FMI pentru România

Estimările FMI pentru România indică o contracţie economică de 5% pentru acest an, urmată de o creştere de 3,9% în 2021. Impactul economic depinde de factori ce interacţionează într-un mod greu de estimat, ce includ traiectoria pandemiei, intensitatea şi eficienţa măsurilor de protecţie, perturbările care apar pe lanţurile de aprovizionare, repercusiunile înăspririi condiţiilor 12 pe pieţele financiare globale, modificări ale comportamentelor consumatorilor, efecte asupra încrederii şi evoluţia preţurilor mărfurilor.

Forma urâtă a crizei: L

Întrucât redresarea economică va depinde de o serie de factori anterior menţionaţi precum şi de posibilitatea ca epidemia să producă modificări structurale, s-au considerat două scenarii de evoluţie, respectiv în formă de „V” şi în formă de „L”.

Scenariul de revenire în formă de „V” este cel care descrie impactul clasic al unui şoc, cu o scădere pronunţată, urmat de o redresare aproape integrală. Acest scenariu s-a considerat a fi cel mai plauzibil pe baza literaturii de specialitate (HBR) în evaluarea unor şocuri similare (SARS, H3N2, H2N2, gripa spaniolă), evoluţiile economice ulterioare conducând la o revenire în formă de „V”.

De aceea, în varianta de prognoză prezentată s-a optat pentru o revenire a economiei în formă intermediară, între variantele „V” (mai apropiat) și „L”, cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV.

Estimarea impactului macroeconomic asupra creşterii economice, ca urmare a pandemiei Sars-2-COVID 19 impune în model un set de de constrângeri.

Acestea se referă în scenariul actual la:

– situaţia actuală caracterizată de o incertitudine ridicată atât din punct de vedere statistic (lipsa informaţiilor, abia au apărut datele pentru luna februarie, premergătoare crizei), cât şi din punct de vedere economic (situaţie nouă la nivel european, zona euro şi statele vecine neavând încă o evaluare clară privind impactul economic);

– informaţiile existente până în prezent referitoare la stadiul infectărilor, precum şi la rata posibilă de extindere în timp şi spaţiu la nivelul României;

– un impact economic negativ , dar limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parţială în iulie-august, plecând de la experienţa Chinei care dă semne de revenire după 4 luni;

– condiţiile restrictive legate de izolare şi starea de urgenţă se vor relaxa total începând din iunie; orice întârziere în deblocarea socială şi economică va avea probabil consecinţe ireversibile asupra gradului de recuperare;

– impactul determinat este un rezultat predominant al şocurilor externe, în special în turism, transporturi şi industrie, iar pe piaţa internă efectele pandemiei fiind mai vizibile asupra unor categorii de servicii pentru populaţie în perioada de vârf aprilie-mai;

– zonele afectate pe relaţiile comerciale externe luate în calcul în scenariul actual sunt China – parţial pentru martie-mai (30%-40% – impactul fiind indirect, pe relaţia cu Germania), Italia, cu un vârf în aprilie (65%), Germania (cu un impact mai puternic asupra industriei auto şi a celei de echipamente electrice), Franţa şi Spania, toate cele trei zone cu un impact echilibrat în aprilie-mai (în medie circa 55%);

– impactul pentru toate zonele se va extinde şi în afara perioadei maxim afectate, respectiv în martie şi iunie-iulie cu circa 20%, până spre finalul anului când se reduce treptat sub 5% faţă de scenariul din iarnă (fără pandemie);

– condiţiile macroeconomice favorabile vor acţiona în continuare, în special din trimestrul al III-lea, luând în considerare faptul că pieţele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potenţială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor şi măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMMurilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili;

– măsurile adoptate de Guvern în vederea sprijinirii firmelor şi angajaţilor afectaţi vor avea un efect de atenuare a impactului negativ, atât asupra numărului de salariaţi cât şi asupra câştigului mediu brut pe economie; – situaţia economică îşi va reveni moderat începând din trimestrul III, urmând o creştere accelerată în ultima parte a anului 2020, dar sub nivelul scenariului din iarnă – ipoteză macroeconomică;

– comerţul şi turismul vor reacţiona cu o întârziere, comparativ cu industria şi transporturile (ambele cu o creştere anuală moderată de circa 1% în trimestrul III), exporturile şi importurile (ambele revenind pe creştere în trimestrul IV);

– disponibilitatea populaţiei pentru activităţile recreative, turism, servicii, va reveni la normal, însă dominată de o atitudine prudentă.

Impactul fenomenului Sars-2-COVID 19 asupra dinamicii economiei

Producţia industrială, fiind afectate în special ramurile cu o pondere ridicată la export. Reduceri ale volumului producţiei industriale pentru activităţile relevante, determinate în ipotezele menţionate anterior, în perioada martie-mai 2020 faţă de perioada similară din 2019. Impactul probabil pe total industrie asupra creşterii în cele 3 luni maxim afectate este de circa 19% faţă de 2019 precum şi faţă de prognoza de iarnă. Impactul anual faţă de prognoza de iarnă pentru industrie este de 6,9 puncte procentuale asupra creşterii.

Exportul de bunuri, influenţele datorându-se reducerii cererii externe, dar şi limitării transportului în zonele roşii. Se estimează un impact negativ la nivelul anului 2020 de 11,3 pp faţă de prognoza de iarnă şi o reducere cu 7,3% faţă de anul 2019.

Importul de bunuri este afectat atât la nivelul importurilor intermediare cât şi a bunurilor de consum. Efectele pandemiei Sars-2-COVID 19 conduc la o diminuare a importurilor de bunuri la nivelul anului curent de 10,9 pp, iar faţă de anul 2019 avem o reducere cu 6,1%.

Serviciile de transport au fost estimate în scădere la categoria transporturilor rutiere cât şi aeriene. Impactul negativ a fost estimat la 11,2 pp faţă de estimarea din iarnă şi 32,3% pentru perioada martie-mai 2020.

Turismul, hotelurile şi restaurantele. Sectorul turistic va cunoaşte o contracţie a activităţii agenţiilor de turism prin reducerea plecărilor turiştilor români în străinătate, dar şi o cerere în scădere a serviciilor din hoteluri şi restaurante. Acest sector pare a fi cel mai afectat de pandemia Sars-2-COVID 19, pentru lunile aprilie şi mai fiind presupuse reduceri ale cifrei de afaceri de 60%-70%.

Comerţul cu amănuntul, pentru care se estimează că va avea o scădere redusă de circa 4,9 puncte procentuale la nivel anual faţă de varianta de iarnă în condiţiile în care sectorul de comerţ va înregistra modificări structurale.

Numărul mediu de salariaţi va urma o traiectorie intermediară în formă de „V” spre „L” similară celei aşteptate pentru activitatea economică, însă cu o amplitudine semnificativ mai redusă. Salariaţii intraţi în şomaj tehnic sunt totodată consideraţi 17 metodologic ca făcând parte din categoria salariaţilor activi, ceea ce vine în acord cu un nivel al ratei şomajului „mascată”, puţin modificat faţă de scenariul din iarnă; În aceste condiţii numărul mediu de salariaţi din economie este prognozat la 5,1 milioane persoane, în scădere cu 1,6% faţă de anul 2019, având în vedere impactul scăderii de 3 puncte procentuale faţă de scenariul din iarnă; trebuie precizat că şi în prognoza de iarnă 2020, dinamica numărului de salariaţi, chiar dacă se situa într-un teritoriu pozitiv a fost de 1,7%, corespunzătoare unui număr mediu de salariaţi de 5,24 milioane persoane, în condiţiile în care se anticipa o continuare a impactului negativ al comerţului mondial asupra industriei româneşti.

Câştigul salarial mediu brut este prognozat la 5.212 lei/lună, în scădere cu 4% comparativ cu nivelul estimat în varianta din iarnă, având în componenţă şi efectul provenit de la persoanele aflate în şomaj tehnic.

Diminuarea de ritm a indicatorilor sectoriali menţionaţi anterior a condus la revizuirea dinamicii PIB în scenariul coronavirusului cu circa 6 puncte procentuale, respectiv de la +4,1% la -1,9%.

Citiți aici raportul complet

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Ungaria vrea ca UE să sprijine financiar țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu pentru ca acestea să stopeze fluxul migrator
Ungaria vrea ca UE să sprijine financiar țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu pentru ca acestea să stopeze ...
Uniunea Europeană trebuie să lanseze un program financiar şi tehnic de anvergură pentru a ajuta ţările din Africa de ...
Marile companii farmaceutice au început să dezvolte vaccinuri care să țintească varianta Omicron a SARS-CoV-2. Serurile ar putea fi gata în câteva luni
Marile companii farmaceutice au început să dezvolte vaccinuri care să țintească varianta Omicron a SARS-CoV-2. Serurile ...
Companiile Pfizer-BioNTech, Moderna şi Johnson & Johnson au început să lucreze la vaccinuri anti-COVID-19 care ţintesc ...
Comisia Europeană a publicat un ghid online cu toate ofertele de finanțare din UE pentru sectorul cultural
Comisia Europeană a publicat un ghid online cu toate ofertele de finanțare din UE pentru sectorul cultural
Comisia Europeană (CE) a lansat, luni, un nou ghid interactiv care cartografiază toate oportunităţile de finanţare disponibile ...