Am putea avea cele mai bune preţuri la marfa autohtonă, dar avem cea mai mare creştere a importurilor. Roşiile româneşti sunt de negăsit

Roşiile din Spania, statul membru de unde România aduce cele mai mari cantităţi, s-au apropiat în ultimele săptămâni de maximul ultimilor cinci ani, indică ultimele date ale Comisiei Europene consultate de ECONOMICA.NET, Vorbim despre o medie de 0,8 euro kilogramul în februarie 2020 faţă de  maximul lunar al ultimilor cinci ani de 0,87 euro kilogramul. În Olanda, a doua cea mai mare furnizoare pentru magazinele româneşti, preţurile sunt la media ultimilor cinci ani, adică la 1,41 euro kilogramul, în timp ce fermierii din Italia, numărul trei ca sursă de roşii pentru România, vând în medie aproape de maximul lunar al ultimilor cinci ani- cu 1,39 euro kilogramul.

Toate acestea în condiţiile în care, roşia românească la poarta fermei (ambalată) s-a vândut, în lunile septembrie, octombrie, noiembrie 2019 la cele mai mici preţuri din UE, respectiv cu 0,34 euro kilogramul, 0,35 euro kilogramul şi 32 de euro kilogramul, conform ultimelor date ale Comisiei Europene care nu includ şi mediile din primele două luni ale acestui an.

Cele mai mari importuri dintre statele membre

De preţul bun la roşiile autohtone nu se pot bucura însă prea mulţi români, întrucât mare parte din consum este asigurat din import. Din datele Comisiei Europene, în 2018 România a raportat cea mai mare creştere valorică a importurilor de roşii din UE, respectiv 19% faţă de 2017,  până la 107,5 milioane de dolari. Cantitatea importată a fost de aproximativ 86.000 de tone la un preţ mediu de 1,25 dolari kilogramul (aproximativ 1,14 euro), adică mult peste păreţurile practicate de fermierii români. Spre comparaţie, din datele Comisiei Europene care nu sunt disponibile pentru fiecare lună din 2018, cel mai mare preţ la roşia românească a fost de 0,67 euro kilogramul în luna mai 2018. În schimb, au fost şi preţuri medii de 0,26 euro kilogramul în luna iunie.

Din datele Institutului Naţiona de Statistică, în primele nouă luni ale lui 2019 (ultimele date disponibile), România a importat peste 72,3 mii de tone în valoare totală de 84,7 milioane de euro. Cele mai mari cantităţi au venit din Turcia (31.100 tone), Spania (9.300 tone), Olanda (7.300 de tone) şi Italia (7.100 de tone).

Producţii în scădere 

Conform ultimelor estimări ale Coamisiei Europene, România a înregistrat anul trecut o producție totală de tomate de 437,5 mii de tone (din care 435,5 mii tone roșii proaspete), cu 3% mai mică față de anul trecut, dar și față de  media ultimilor patru ani. Este o diminuare generată de scăderea cu 6% a producției medii la hectar, având în vedere că suprafața cultivată a urcat cu 4% raporat la 2018, până la 23.000 de hectare. Dacă ne uităm la media ultimilor patru ani și suprafața a scăzut ușor, cu 1%.

De altfel, anul trecut România a avut cel mai mic randament la cultura de tomate, în medie de 19,1 tone la hectar, cu 6,9% sub cea din 2018 și cu 3% sub media ultimilor patru ani. Spre comparație, fermierii din Belgia obțin 499,1 tone la hectar, adică de 23,4 ori mai mult.

Producţia totală de tomate pentru anul 2018 a fost de 742,8 mii de tone.

Despre acest subiect ECONOMICA.NET a scris pe larg aici 

Roşii în sere cu bani europeni

Pentru a susţine producţia de tomate cultivate în spaţii protejate, Ministerul Agriculturii a decis că va finanţa şi anul acesta programul pentru tomate cu 39,5 milioane de euro. Suma pe care o va primi un beneficiar nu va depăşi 3.000 de euro pe an.

Astfel, legumicultorii români care vor cultiva tomate în spaţii protejate, respectiv în sere şi solarii, şi vor valorifica producţia pe piaţă pentru asigurarea necesarului de consum intern vor putea primi cel mult 14.248,8 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/beneficiar/an, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019. Schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Detalii AICI