Impozitele şi taxele pe succesiune sunt prea mari în Europa – studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Un raport publicat de Observatoire Cetelem, divizie a BNP Paribas, la finalul unui studiu în care a analizat zece ţări, inclusiv România, arată că aproape şapte din zece seniori europeni (69%) consideră că impozitele şi taxele pe succesiune (cadouri, donaţii etc.) sunt prea mari în ţara lor.

În fiecare an, această organizaţie de cercetare şi monitorizare economică, creată în 1985, publică un barometru al consumului în Europa.

În perioada 19 noiembrie – 1 decembrie 2025, un eşantion de 10.930 de persoane cu vârsta de 18 ani şi peste, au fost chestionate online de Toluna Harris Interactive în Germania, Belgia, Spania, Franţa, Italia, Polonia, Portugalia, România, Marea Britanie şi Suedia.

Ediţia din 2026 s-a concentrat în special pe respondenţii cu vârsta de 60 de ani şi peste, într-un moment în care tendinţa de îmbătrânire a populaţiei accelerează.

Printre diversele subiecte abordate, problema moştenirii se dovedeşte a fi una sensibilă în întreaga Europă, a declarat pentru AFP directorul Observatoire Cetelem, Flavien Neuvy.

Belgienii par a fi cei mai nemulţumiţi de această problemă, 90% dintre cei cu vârsta de 60 de ani şi peste considerând că impozitele şi/sau taxele colectate pentru transferuri precum donaţii sau moşteniri sunt prea mari, devansându-i pe francezi (82%).

Urmează italienii (79%), românii şi portughezii (78%) şi spaniolii (75%), mult înaintea suedezilor (31%), care sunt scutiţi de impozitul pe succesiuni/donaţii, dar pot fi vizaţi de impozitul pe câştigurile de capital, notează studiul.

În acelaşi timp, „sprijinirea financiară a copiilor lor este o certitudine pentru seniori”, conform studiului: opt din zece seniori europeni „consideră important să-şi ajute descendenţii”, iar 68% dintre seniorii care au copii sau (stră)nepoţi spun că obişnuiesc să contribuie cel puţin ocazional la cel puţin una dintre cheltuielile lor.

„Suntem abia la începutul problemei moştenirii în Europa”, unde se aşteaptă un „transfer masiv” de avere de la generaţia „baby boomers”, a celor născuţi după război şi acum pensionaţi, către o altă generaţie, subliniază Flavien Neuvy.