Impozitul la bănci: creștere de la 2% la 4% pe cifra de afaceri. Efecte imediate: probabil majorarea dobânzilor la credite și a comisioanelor bancare

În lista cu măsurile fiscal bugetare care ar trebui să intre în vigoare în două etape, de la 1 august 2025 și 1 ianuarie 2026 este cuprinsă și majorarea impozitelor pe sectorul bancar pentru a majora veniturile la bugetul de stat.

Astfel, potrivit listei de măsuri, ”Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal se va modifica prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri”.

Impozit suplimentar pe sectorul bancar ar trebui să aducă un surplus de 334,80 milioane de lei la veniturile bugetare din 2025, echivalentul a 0,02% din PIB și 1,339 miliarde de lei în 2026, echivalentul a 0,07% din PIB.

După impunerea primului impozit pe cifra de afaceri, băncile au început să crească ușor comisioanele bancare, inclusiv la tranzacțiile pe internet bvanking. Chiar dacă dobânzile la credite au crescut în mare parte din cauza condițiilor de piață, nu credem că o lichiditate scăzută și o inflație ridicată nu vor avea la rândul lor un efect nedorit asupra costurilor împrumuturilor atât pentru persioane fizice, cât și pentru persoane juridice.

Datele prezentate recent arată că sistemul bancar românesc a înregistrat un profit net de aproximativ 14,2 miliarde de lei în 2024, un nivel considerabil superior celor din anii anteriori.

Veniturile bugetare generate de impozitul pe profit în sectorul bancar au crescut, de asemenea, de la circa 2,3 miliarde de lei în 2023, la aproximativ 3 miliarde în 2024, iar estimarile preliminare indică un cuantum de 3,3 miliarde de lei pentru 2025.

”În paralel, impozitul pe cifra de afaceri de 2% a adus în 2024 în jur de 967 milioane de lei, peste așteptările bugetare inițiale”, arată Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România (AAFBR), în ultimul buletin informativ publicat de asociație.

”Taxarea suplimentară a băncilor reprezintă un instrument pe care alte state europene l-au aplicat sau îl analizează, în special în perioade de constrângeri bugetare semnificative. Totuși, o analiză riguroasă trebuie să țină cont și de implicațiile mai puțin vizibile”, subliniază Jakubowicz .

El precizează că o taxare suplimentară abruptă riscă să afecteze planurile de creditare ale băncilor și costul finanțării în economie. De asemenea, aceasta poate să genereze reacții adverse ale operatorilor bancari, în mare majoritate entități private, și poate pune presiune suplimentară pe încrederea investitorilor în evoluția mediului economic local.

Într-o economie în care creditarea privată susține dezvoltarea IMM-urilor, investițiile și consumul gospodăriilor, orice dezechilibru în sectorul bancar se propagă în lanț și afectează,