În 2017, masa lemnoasă s-a scumpit atât de mult, încât a devenit mai ieftină cea din import

Adaugă-ne ca sursă preferată

Masa lemnoasă licitată de Romsilva a fost adjutecată la preţuri cu 43% mai mari, în special la fag, cererea fiind extrem de intensă. „Preţul mediu de pornire a fost de 180,26 lei pe metru cub, iar preţul mediu de adjudecare a fost cu 43% mai mare, adică 258,75 lei pe metru cub. În medie, metrul cub de răşinoase a fost adjudecat cu 317,05 lei, metrul cub de fag cu 238,5 lei, iar metrul cub de stejar cu 388,06 lei, creşterile de preţuri, în urma licitaţiilor publice, fiind de 52% la răşinoase, 43% la stejar şi 41% la fag”, a anunţat recent Romsilva.

Regia Naţională a Pădurilor are, pentru 2018, un program de recoltare de 9,98 milioane de metri cubi. Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului – aproximativ 47% din totalul fondului forestier naţional.

Dacă pentru Romsilva şi ceilalţi proprietari de păduri scumpirea masei lemnoase este un succes, pentru procesatori, producătorii de mobilă şi ceilalţi operatori din industria lemnului a fost un dezastru.

„Efectul modificării Codului Silvic în iunie 2017 este o adevărată criză economică în industria lemnului şi agravarea crizei lemnului de foc. La licitaţiile principale organizate de către Romsilva pentru producţia anului 2018, pe fondul unei oferte reduse cu 30%, creşterile de preţuri rezultate din licitaţii sunt dezastruoase: se ajunge la 317 lei/mc preţ mediu de adjudecare la răşinoase şi la 258 de lei/mc preţ mediu naţional”, au arătat, recent, reprezentanţii industriei lemnului, reuniţi în Asociaţia Fordaq. Potrivit asociaţiei, creşterea preţurilor resursei de masa lemnoasă 2011-2017 a fost de 250%, iar creşterea 2011-2018 se va apropia de 400%. „Practic, a fost ignorată de către autorităţi o legitate economică simplă: scăderea ofertei conduce la creşterea preţurilor, atât pentru industrie, cât şi pentru populaţie”, a menţionat asociaţia.

S-a ajuns, astfel, la situaţia că masa lemnoasă din pădurile noastre este mai scumpă decât cea adusă din import, care înglobează şi cheltuielile cu transportul. „România a devenit din exportator de buştean, importator ne de buştean. Exportăm pe an cca. 0,3 milioane mc şi importăm pe an peste 2 milioane mc”, a arătat fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, Doina Pană, în raportul de activitate pe care l-a anexat cererii de demisie.

În acelaşi raport, Doina Pană mai arată că, datorită Radarului Pădurilor şi a sistemului 112 pentru transportul de lemn, instrument implementat în 2014, „de la 8,8 milioane mc/an lemn tăiat ilegal (conform raportului Curtii de Conturi a României din anul 2014), s-a ajuns la cca 0,4 milioane mc/an (…) Sistemul informatic SUMAL funcţionează din 2014, fără întrerupere. El a fost dezvoltat în plus, în 2014, faţă de cerinţele Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, încât drumul lemnului de când pleacă din pădure până la destinatarul final (mobilă sau ieşire din ţară) este urmărit în timp real prin intermediul Radarului Pădurilor”.

O altă schimbare importantă în 2017 a fost preluarea în pază a pădurilor, însă „fără servicii silvice, s-a dovedit un eşec”, a arătat Fordaq. Din cele aproximativ 450.000 de hectare în această situaţie, au fost preluate în pază 13.842 hectare în 2017.