În primele 4-5 luni de la sosirea în ţară, lucrătorii extracomunitari nu au acces la servicii medicale decontate, deşi li se reţine CASS, susţine managerul Work From Asia

17 01. 2024
MALAYSIA-FINANCE-ECONOMY-SASIA-REMITTANCES-FILES
TO GO WITH Finance-economy-SAsia-remittances,FOCUS by Shafiq Alam (FILES) This file photo taken on December 25, 2007 shows Bangladeshi migrant workers waiting in line for food donated by a goodwill charity group for Christmas outside the Bangladeshi High Commission in Kuala Lumpur. The global economic crisis is putting a dent in funds sent to poor South Asian countries by nationals working abroad amid fears their armies of cheap workers will become redundant, say recruitment agents. Millions of families in Bangladesh, Nepal and Sri Lanka rely on remittances from relatives working in construction or as domestic servants in booming southeast Asian and Gulf nations. AFP PHOTO / FILES / TENGKU BAHAR

Majoritatea problemelor cu care se confruntă muncitorii străini decurg din lipsa codului numeric personal la intrarea în România. 

„Există deja propuneri de schimbări legislative înaintate de către agențiile de recrutare din țară, care însă în absența unui dialog cu instituțiile statului nu s-au concretizat. În consecință, este vitală existența unui dialog deschis cu Inspectoratul General de Imigrări și Ministerul Muncii, în vederea acordării unui cod numeric personal muncitorilor străini încă din momentul intrării lor în țară„, a declarat Yosef Gavriel Peisakh.

Cherry Bisoy este o bonă filipineză care lucrează de peste cinci ani în România. De aproximativ șase luni, Cherry Bisoy nu are un act de identitate valid și nu poate trimite bani acasă copiilor săi.

„Mi-am schimbat angajatorul, iar în luna august a anului trecut permisul meu de ședere a expirat. În luna iulie, noul meu angajator s-a ocupat de procesarea actelor mele în vederea obținerii unui nou permis de ședere. Până acum, am avut o primă programare pentru obținerea permisului în luna octombrie, când nu mi-am primit actul de identitate, ceea ce mă împiedică să trimit bani acasă, în Filipine, acesta fiind și motivul pentru care lucrez în România. Mi s-a spus să revin în luna noiembrie, însă când am ajuns la Inspectoratul General pentru Imigrări, m-au pus să revin în decembrie, când mi s-a comunicat să revin în ianuarie și acum doar ce am fost reprogramată pentru februarie. Asta înseamnă că nici în acest moment eu nu am primit un permis de ședere. Nu știu câte luni va mai dura. Nu pot trimite bani acasă, nu mă simt în siguranță pe stradă, pentru că pot fi oricând legitimată de Poliție și nu pot prezenta niciun act de identitate. Am fost angajată și în alte țări, unde nu m-am confruntat cu problemele de aici. Am lucrat în Dubai, unde contractul meu de muncă era de trei ani, atunci și permisul meu de ședere era tot timp de trei ani valabil. În România am contractul de muncă semnat pentru doi ani, însă în fiecare an trebuie să mă prezint la biroul de Imigrări pentru a-mi înnoi permisul de ședere. Nu înțeleg care este scopul acestei proceduri„, a spus Cherry Bisoy.

Executivul menţine contingentul de noi lucrători extracomunitari care pot fi aduşi în România la nivelul de cel mult 100.000 de oameni pentru al treilea an consecutiv, arată o analiză Economica.net. Aceasta e soluţia propusă de executiv la problema complexă a numărului mare de locuri de muncă fie refuzate, fie nedorite de români.

Economica.net a explicat, în articolele publicate despre acest subiect, că motivele pentru care românii refuză aceste posturi vacantate în mod repetat de angajatori sunt veniturile modeste, care întreţin spirala sărăciei în muncă, posturile se află la distanţă mare faţă de casele candidaţilor, cu perspective de promovare profesională limitate şi volum mare de muncă.