În procesul Rompetrol, instanţa se pronunţă în 2 august

Adaugă-ne ca sursă preferată

Procurorul Parchetului instanţei supreme a cerut, miercuri, instanţei Tribunalului Bucureşti condamnarea lui Dinu Patriciu şi a lui Alexandru Bucşă la pedeapsa maximă pentru infracţiunile de care sunt acuzaţi în dosarul Rompetrol, respectiv 20 de ani de închisoare.

Solicitarea a fost făcută după ce procurorul de şedinţă explicat acuzaţiile aduse fiecărui inculpat, punctând gravitatea acestora.

În cazul celorlalte persoane acuzate în acest dosar, procurorul a cerut instanţei orientarea către minimum pedepsei, cu executare, ceea ce ar însemna zece ani de închisoare.

Dinu Patriciu nu a fost prezent.

În jurul orei 21.15, instanţa a încheiat ascultarea pledoariilor, stabilind ca decizia s-o anunţe în 2 august.

În septembrie 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol, pentru delapidare, spălare de bani şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. El este învinuit şi de manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, coroborate cu prevederile unui articol din Legea 297 din 2004 privind piaţa de capital. O altă infracţiune imputată lui Patriciu este cea de dezvăluire de informaţii privilegiate, dar şi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

Alături de el, în acest caz mai sunt inculpaţi Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Ştefan Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Victoria Anghelache.

Potrivit Parchetului, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată sub două aspecte: creanţa Libia (primele trei infracţiuni ale lui Patriciu, precum şi cele de care sunt acuzaţi Grama şi Bucşă) şi manipularea pieţei de capital.

Alexandru Bucşă este acuzat de complicitate la delapidare, complicitate la spălarea de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Petrică Grama este acuzat de complicitate la delapidare şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Florin Iulian Aldea este acuzat de complicitate la săvârşirea infracţiunii de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare, de complicitate la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Cerasela Elena Rus este acuzată de complicitate la săvârşirea infracţiunii de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare şi de sprijinirea sub orice formă a unui grup infracţional. Claudiu Simulescu este acuzat de complicitate la săvârşirea infracţiunii de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Sorin Roşca Stănescu este acuzat de utilizare a informaţiei privilegiate şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Sorin Pantiş este acuzat de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Victor Eros a fost trimis în judecată pentru favorizarea infractorului şi pentru aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Paul Gabriel Miclăuş şi Elena Albu sunt acuzaţi de favorizare a infractorului şi aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Ultimul inculpat trimis în judecată în acest caz este Gabriela Victoria Anghelache, acuzată de fals intelectual, favorizarea infractorului şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Potrivit Parchetului, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată sub două aspecte: creanţa Libia (primele trei infracţiuni ale inculpatului Patriciu Dan Costache, precum şi cele reţinute în sarcina inculpaţilor Grama Petrică şi Bucşă Alexandru) şi manipularea pieţei de capital.

Înainte de a fi pus sub acuzare în acest caz, Dinu Patriciu a fost reţinut pentru alte învinuiri, în 27 mai 2005, după mai bine de 13 ore de audieri, de procurori DIICOT, fiind eliberat după câteva ore, instanţa apreciind că omul de afaceri poate fi cercetat în libertate. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat faptul că în cazul reţinerii lui Patriciu nu au fost respectate procedurile.

Reţinerea lui Dinu Patriciu a declanşat numeroase reacţii în mediu politic şi economic.

Premierul de atunci Călin Popescu Tăriceanu l-a sunat pe procurorul general al României în exerciţiu, Ilie Botoş, în ziua în care a fost citat la Parchet şi apoi reţinut preşedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, confirma Biroul de presă a Ministerului Public. Potrivit sursei citate, premierul l-a întrebat pe Botoş acuzaţiile care îi sunt aduse lui Patriciu.

Acest demers al premierului a generat un amplu scandal politico-juridic.