Încă cel puţin trei ani de restricţii pe piaţa muncii din Elveţia pentru români şi bulgari

Partidele de dreapta din Elveţia încearcă demult să obţină înăsprirea politicii migraţioniste a ţării. Până de curând, ele puneau accentul pe controlul asupra fluxurilor de imigranţi din Africa şi Asia, însă criza economică le-a îndemnat să se gândească şi la restricţionarea numărului de imigranţi din Europa. Forţele de dreapta au ajuns la concluzia că şi cei 1,2 milioane de cetăţeni ai UE care locuiesc în Elveţia, care numără 8 milioane de locuitori, îi lasă fără locuri de muncă pe localnici şi provoacă scumpiri în domeniul imobiliarelor.

În cele din urmă, conducerea elveţiană a căzut de acord cu aceste argumente. După cum au anunţat autorităţi ale justiţiei şi poliţiei din Elveţia, începând din vară pentru europenii care doresc să muncească în această ţară vor funcţiona restricţii drastice.

Cetăţenii a opt ţări /Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia, Estonia, Lituania şi Letonia/ vor putea primi cel mult 2.180 de permise de lucru pe an, iar celelalte ţări din UE – 53.700. Aceste măsuri vor fi valabile cel puţin un an, cu posibilitatea prelungirii lor. Însă, în ceea ce-i priveşte pe cei mai noi membri ai UE – Bulgaria şi România – regimul special va rămâne în vigoare timp de cel puţin trei ani, precizează Kommersant.

Berna afirmă că această decizie nu contravine acordului bilateral cu UE privind libera circulaţie a cetăţenilor, în vigoare din 2002. În textul documentului se stipulează că iniţierea de restricţii este posibilă ‘din raţiuni de securitate’, iar, potrivit autorităţilor elveţiene, un asemenea moment a venit: în fiecare an, numărul de cetăţeni străini care intră în ţară îl depăşeşte cu 60.000-80.000 pe cel al persoanelor care ies din ţară.

Cu toate acestea, Bruxellesul evaluează altfel decizia Bernei. Potrivit Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, Elveţia a încălcat acordul, deoarece ‘a făcut diferenţe între ţările membre’ ale UE.

‘În realitate, împărţirea în grupuri constituie o procedură standard pentru UE, iar aderarea de noi membri la piaţa forţei de muncă s-a desfăşurat întotdeauna în etape’, a declarat pentru Kommersant şeful-adjunct al secţiei pentru probleme politice ale integrării europene din cadrul Academiei de Ştiinţe a Rusiei, Serghei Utkin. Acesta a amintit că poziţia Bernei faţă de Bruxelles a fost întotdeauna ‘una specială’. ‘Elveţia nu a semnat niciodată că participă la integrarea europeană, iar ideea ralierii la UE nu se bucură în ţară de prea mare popularitate’, afirmă Utkin.

De altfel, adversarii iniţiativei autorităţilor elveţiene mai au un argument. Reprezentanţii businessului sunt de părere că noile măsuri nu le vor permite să angajeze un număr suficient de muncitori de înaltă calificare. Cu două luni în urmă, argumente asemănătoare împotriva introducerii de cote pentru imigranţi a formulat şi camera inferioară a parlamentului ţării.

Cu toate acestea, guvernul de la Berna a decis că temerile celei mai mari părţi a populaţiei, care are opinii de dreapta, sunt mai întemeiate.