Încă o încercare pentru înlăturarea conducerii Comisiei Europene. Va rezista Ursula von der Leyen şi la a doua moţiune de cenzură din 2025

Adaugă-ne ca sursă preferată

În text, la care a avut acces EFE, reprezentanţii grupului îşi manifestă nemulţumirea faţă de Comisia Europeană din cauza acordului comercial încheiat de Bruxelles cu Washingtonul pentru a evita escaladarea războiului tarifar, pe care îl descriu ca fiind „dăunător, asimetric şi nereciproc”, şi a acordului prezentat recent între UE şi Mercosur, care – spun ei – „reprezintă o ameninţare pentru fermieri, mediu şi sănătate publică”, scrie Agerpres.

De asemenea, aceştia condamnă eşecul Comisiei Europene de a acţiona „ca răspuns la atacurile militare brutale ale guvernului israelian şi la încălcările sistematice ale dreptului internaţional şi umanitar din Gaza” şi regretă că executivul european nu a abordat serios crizele climatice şi sociale.

O moţiune de cenzură necesită sprijinul a o zecime din Parlamentul European (72 de deputaţi) pentru a ajunge să fie dezbătută în legislativul european şi apoi votată. Însă dacă reprezentanţii stângii europene doresc să depună semnăturile înainte de joia viitoare, cerinţa creşte la 144 de deputaţi, deoarece încă nu au trecut două luni de la ultima moţiune de cenzură.

Moţiunea promovată de Stânga Europeană ar avea iniţial sprijinul celor 46 de deputaţi din acest grup, al şaptelea ca mărime – din totalul de opt – din Parlamentul European. Susţinătorii moţiunii vor căuta să obţină semnături de la alte grupuri progresiste care ar putea împărtăşi motivele de nemulţumire faţă de actualul executiv al UE, potrivit unor surse din cadrul grupului.

Deşi eurodeputaţii au libertatea de a semna cu titlu individual, o sursă social-democrată de rang înalt a exclus joi că majoritatea eurodeputaţilor acestei formaţiuni vor susţine moţiunea, afirmând că poziţia lor este mai degrabă în favoarea „negocierii şi a a punerii de presiune asupra Comisiei în alte moduri pentru ca aceasta să acţioneze”.

„Nu putem scoate o moţiune de cenzură la fiecare două luni”, a declarat această sursă.

Verzii, pe de altă parte, pledează pentru a aştepta şi a asculta angajamentele politice pe care Von der Leyen le-ar putea face în discursul său despre Starea Uniunii Europene de săptămâna viitoare şi, în acest context, pentru a vedea dacă şefa executivului european va face vreun comentariu cu privire la deteriorarea situaţiei din Gaza.

Obiectivul grupului Stângii Europene este de a strânge suficiente semnături în următoarele săptămâni pentru ca Parlamentul European să dezbată şi să voteze moţiunea în prima sesiune plenară din săptămâna 6-9 octombrie.

Dacă moţiunea va fi depusă în cele din urmă, ar fi a doua oară când Von der Leyen se confruntă cu un vot de neîncredere din partea Parlamentului European. În iulie, europarlamentarul român Gheorghe Piperea (eurodeputat din partea AUR şi care este totodată vicepreşedinte al grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, ECR – n.r.) a obţinut semnăturile necesare pentru a o obliga pe politiciana germană să se prezinte în Parlamentul European şi să explice modul în care a gestionat achiziţiile de vaccinuri în timpul pandemiei de coronavirus şi de ce a exclus europarlamentarii din negocierile cheie.

Acea moţiune a fost respinsă cu 360 de voturi împotrivă, 175 pentru, 18 abţineri şi 166 de absenţe din hemiciclu, foarte departe de sprijinul de două treimi necesar pentru a fi adoptată. Cu acea ocazie, atât Stânga, cât şi o fracţiune a Verzilor au ales să nu se prezinte la vot, ca o formă de dublu protest faţă de Von der Leyen şi a moţiunii promovate de extrema dreaptă, comentează EFE.